IUBITI CE VRETI, DAR IUBITI!!!

Radu Beligan spunea la o întâlnire cu admiratorii săi, la Bacău, în 2010:

“A îmbătrâni înseamnă a arunca peste bord toate ideile preconcepute, înseamnă a deveni mai uşor, mai liber. Într-un anumit sens eşti mai bătrân când eşti tânar şi mai tânar când eşti batrân.

Viaţa mea n-a fost uşoară. A fost o luptă permanentă. Cred că am ieşit învingător.
Nu e o victorie strălucită, e o victorie confortabilă."

În ultima vreme, foarte multă lume îmi pune această întrebare stereotipă:

«Care este secretul longevităţii dumneavoastră?»

Cât încă mai am răbdare să le răspund, le spun că, dupa mine, secretul biblic al longevităţii este iubirea. Cred că suntem pe pământ pentru acest motiv: să iubim.

Le spun adesea celor ce vor să mă asculte:

«Iubiţi ce vreţi, dar iubiţi!»

Nimic nu este mai dezastruos decât infirmitatea inimii. Şi fiindcă am acest prilej, daţi-mi voie să vă declar că vă iubesc. Da, vă iubesc şi pe dumneavoastră, spectatorii mei credincioşi, care m-aţi făcut ceea sunt azi. Am călătorit frumos împreună.

Dacă viaţa este o călătorie scurtă, trebuie să încercăm s-o facem la clasa I."

sursa: http://iubesc-deci-exist.blogspot.com

PATRU LEGI INDIENE ALE SPIRITUALITATII

Prima lege : 

“Persoanele pe care le intalnesti sunt persoanele potrivite."

Cu alte cuvinte, nimeni nu intra in viata noastra din intamplare; toate persoanele cu care interactionam se afla alaturi de noi cu un motiv, acela de a ne ajuta sa invatam lectiile de viata care apar si sa continuam drumul personal.

A doua lege :

“Ceea ce ni se intampla este singurul lucru care ni se putea intampla."

Nimic, absolut nimic din ceea ce se produce in viata noastra nu ar fi putut sa se intample in alt mod (nici detaliul cel mai nesemnificativ..)… Nu exista: “daca as fi facut cutare lucru….s-ar fi produs alt cutare lucru….” NU! Toate si fiecare in parte dintre situatiile care se produc sunt cele care ne sunt necesare... cu toate ca mintea si egoul nostru nu le accepta.

A treia lege :

“Orice moment in care se incepe este momentul corect”. 

Totul incepe in momentul potrivit, nici inainte, nici dupa; cand suntem pregatiti pentru un ceva nou (bun sau rau...) sa apara in viata noastra, exact atunci apare (incepe).

A patra lege :

“Cand ceva se termina, se termina."

Daca ceva a luat sfarsit in viata noastra, este pentru propria noastra evolutie, deci cel mai bine este sa inchizi capitolul si sa mergi inainte imbogatit cu acea experienta.

Nu este intamplator ca citesti aceste randuri .... acest text ajunge la tine azi pentru ca esti pregatit sa intelegi ca “niciun fulg de zapada nu cade, niciodata, in locul gresit ...”

sursa: http://zborul-spre-acasa.blogspot.com/

DUMNEZEU vs STIINTA - o conversatie extraordinara despre a fi si a crede

In spatiul cel mare al Facebook si al retelelor de socializare, locul unde circula de toate pentru toti, circula si o asa-numita conversatie intre un profesor ateist si un elev stralucit al sau (ghiciti cine?). Va invit sa va delectati cu o interesanta si savuroasa conversatie condimentata din plin cu delicioase argumente religioase si stiintifice. Nu se stie cui ii apartine textul original si inclinam sa credem ca este doar o demonstratie a talentului urban popular.Cei care au studiat mai atent textul nu au intarziat sa-i aduca critici, sa-i demonstreze punctele slabe, erorile, cele cateva nonsensuri. Sunt destule, ce-i drept, insa nu asupra lor ne-am dori sa ne concentram. Savurati pur si simplu textul si nu-i cautati nod in papura. Este emotionant si interesant.

Dumnezeu vs Stiinta: Conversatie intre un profesor ateist si un student genial

Profesorul: Esti crestin, nu-i asa, fiule?

Studentul: Da, domnule.

Profesorul: Asadar, crezi in Dumnezeu?

Studentul: Intru totul.

Profesorul: Este Dumnezeu bun?

Studentul: Desigur.

Profesorul: Este Dumnezeu atotputernic?

Studentul: Da, este.

Profesorul: Fratele meu a murit de cancer chiar daca s-a rugat la Dumnezeu sa il ajute. Cei mai multi dintre noi incearca sa ii ajute pe ceilalti cand sunt bolnavi. Dar Dumnezeu nu. Nu a facut-o. Cum este atunci Dumnezeu bun? Hmmm?...

(Studentul tace.)

Profesorul: Nu poti raspunde, nu-i asa? Haide sa o luam de la inceput, tinere prieten…. Este Dumnezeu bun?

Studentul: Da.

Profesorul: Este Satana bun?

Studentul: Nu.

Profesorul: De unde vine Satana?

Studentul: De la…. Dumnezeu.

Profesorul: Asa este. De la Dumnezeu. Spune-mi, fiule, exista rau pe lumea aceasta?

Studentul: Da, dle profesor.

Profesorul: Raul este peste tot in lume, nu-i asa? Si Dumnezeu a creat intr-adevar totul. Adevarat, nu?

Studentul: Da.

Profesorul: Deci cine a creat raul?

(Studentul nu raspunde).

Profesorul: Exista boala? Imortalitate? Ura? Uratenie? Toate aceste lucruri teribile exista in lume, nu-i asa?

Studentul: Da, dle.

Profesorul: Asadar, cine a creat toate aceste lucruri cumplite?

(Studentul nu are niciun raspuns.)

Profesorul: Stiinta spune ca ai 5 simturi pe care le folosesti pentru a identifica si examina lumea din jurul tau. Spune-mi, fiule, l-ai vazut vreodata pe Dumnezeu?

Studentul: Nu, dle. Nu l-am vazut.

Profesorul: Spune-ne atunci… L-ai auzit vreodata pe Dumnezeu?

Studentul: Nu, dle.

Profesorul: L-ai simtit vreodata pe Dumnezeul tau, l-ai gustat, l-ai mirosit? Ai avut vreodata vreo perceptie senzoriala a lui Dumnezeu daca e vorba de-asa?

Studentul: Nu, domnule. Ma tem ca nu.

Profesorul: Cu toate acestea, tot crezi in Dumnezeu?

Studentul: Da, dle.

Profesorul: Conform Regulilor sale Empirice, Testabile, Demonstrabile, stiinta considera ca Dumnezeu nu exista. Ce spui de acest lucru, fiule?

Studentul: Nimic. Tot ceea ce am este credinta mea. Eu cred in Dumnezeu.

Profesorul: Da, credinta. Aceasta este problema pe care stiinta o are cu Dumnezeu. Nu exista nicio dovada, ci doar credinta.

Studentul: Dle profesor, exista un asemenea lucru precum caldura?

Profesorul: Da, exista.

Studentul: Exista un asemenea lucru precum frigul?

Profesorul: Da.

Studentul: Nu, dle profesor. Nu exista.

(In amfiteatru se face o liniste deplina)

Studentul: Dle profesor, poti avea multa caldura, chiar si mai multa caldura, supercaldura, megacaldura, prea putina caldura sau caldura deloc. Insa nu avem nimic numit frig. Putem sa atingem 456 de grade sub 0, ceea ce inseamna zero caldura, insa nu putem ajunge mai departe de atat. Nu exista un asemenea lucru precum frig. Frigul este doar un cuvant pe care il folosim pentru a descrie absenta caldurii. Nu putem masura frigul. Caldura este energie. Frigul nu este opusul caldurii, dle profesor, ci absenta caldurii.

(In amfiteatru domneste in continuare o tacere de mormant.)

Studentul: Dar ce spuneti despre intuneric, dle profesor? Exista un asemenea lucru precum intuneric?

Profesorul: Da. Ce este noaptea daca nu exista intuneric?

Studentul: Va inselati din nou, dle profesor. Intunericul nu este ceva, este absenta a ceva. Poti avea lumina scazuta, lumina normala, lumina stralucitoare, lumina intermitenta, insa daca nu ai deloc lumina constanta, nu ai nimic si numesti atunci acest nimic intuneric, nu-i asa? In realitate, intunericul nu exista. Daca ar exista, ei bine… am putea face ca intunericul sa fie mai intunecat, nu-i asa?

Profesorul: Ce vrei sa ne demonstrezi, tinere?

Studentul: Dle profesor, parerea mea este ca premisele dvs filozofice sunt gresite.

Profesorul: Gresite? Poti sa explici de ce?

Studentul: Lucrati cu premisele dualitatii, dle profesor. Sustineti si cautati sa demonstrati ca exista viata, apoi ca exista moarte; un Dumnezeu bun si un Dumnezeu rau. Vedeti conceptul de Dumnezeu ca pe ceva finit, ceva pe care il putem masura. Dle profesor, stiinta nu poate nici macar explica ce este acela un gand. Foloseste electricitatea si magnetismul, insa nu le-a vazut, cu atat mai putin nu a inteles pe deplin vreuna din ele. Sa vezi moartea ca pe opusul vietii inseamna sa ignori ca moartea nu poate exista ca un lucru substantial. Moartea nu este opusul vietii. Doar absenta ei.

Acum…spuneti-mi, dle profesor, ii invatati pe studentii dvs ca au evoluat dintr-o maimuta?

Profesorul: Daca te referi la procesul evolutiei naturale, da, sigur, ii invat.

Studentul: Ati observat vreodata evolutia cu proprii ochi, dle profesor?

(Profesorul da din cap zambind, incepand sa inteleaga incotro se indrepta demonstratia elevului.)

Studentul: Din moment ce nimeni nu a observat procesul de evolutie in desfasurare si nici nu poate demonstra ca el continua inseamna ca nu le predati studentilor ceva in care credeti, nu-i asa? Asta va face un predicator si nu un om de stiinta, nu-i asa, dle profesor?

(In amfiteatru se produce zarva si rumoare.)

Studentul catre cei prezenti: Este vreunul de aici care a vazut vreodata creierul profesorului?

(Toti studentii din amfiteatru izbucnesc in ras.)

Studentul: Este cineva care a vazut vreodata creierul Profesorului? Este cineva care a simtit, a atins sau a mirosit creierul profesorului? Se pare ca nimeni nu a facut asa ceva… Prin urmare, conform Regulilor Empirice, Stabile si Demonstrabile, stiinta spune – cu tot respectul, dle profespr - ca nu aveti creier. Cu tot respectul, dle, cum putem atunci sa credem in prelegerile dvs?

(Studentii tac malc. Profesorul se holbeaza la student. Fata sa este impenetrabila.)

Profesorul: Cred ca va trebui pur si simplu sa crezi in ele…

Studentul: Corect, dle profesor. Asa este! Legatura dintre om si Dumnezeu este Credinta (a crede). Credinta este tot ceea ce tine lucrurile vii si in miscare.

P.S. Se spune ca studentul respectiv era nimeni altul decat Einstein…

…desi noi spunem ca NU. Se spune ca Albert Einstein insasi a scris aceasta conversatie ce a fost publicata in 1921 in cartea sa “God versus Science”. Nu exista o asemenea carte scrisa de Einstein. Nu exista nicio dovada ca Einstein a purtat niciodata o astfel de conversatie cu vreunul din profesorii sai. Pe de alta parte, Einstein nu era ceea ce am numi un om profund religios, nici nu avea o incredere oarba in existenta lui Dumnezeu.

sursa: http://www.garbo.ro/stiinta-versus-dumnezeu-einstein

TARANUL SI MAGARUL

“Se spune că un măgar a căzut într-o zi într-o fântână părăsită… Nefericitul animal se puse pe zbierat şi făcu asta ore întregi, în timp ce stăpânul lui, un ţăran bătrân, se dădea de ceasul morţii cum să îl scoată de acolo. Până la urmă, ţăranul hotărî că nu mai e nimic de făcut, că măgarul era la fel de bătrân ca şi el, şi că, oricum, fântâna fiind secată, tot trebuia acoperită odată şi-odată.

Cu părere de rău, ţăranul şi-a chemat vecinii să-i dea o mână de ajutor. Fiecare din ei luă câte o lopată şi începu să arunce de zor pământ în fântână.
Măgarul pricepu de îndată ce i se pregăteşte şi se puse şi mai tare pe zbierat. Dar, spre mirarea tuturor, după o vreme se potoli şi tăcu. Ţăranul privi în adâncul fântânii şi rămase uluit de ceea ce văzu!
Măgarul bătrân făcea ceva cu totul neaşteptat: se scutura de fiecare lopată de pământ şi apoi o călca în copite, bătătorind-o. Aşa că, nu după mult timp, toată lumea fu martora unui fapt la care nimeni nu se aşteptase. Măgarul, ajuns aproape de buza fântânii, sări peste ea şi ieşi afară fremătând de fericire!…”
Viaţa va arunca şi peste tine cu pământul şi bolovanii greutăţilor de tot felul. Iar secretul pentru a ieşi din fântâna secată este să bătătoreşti pământul şi să-l foloseşti pentru a urca încă un pas. Căci fiecare dintre greutăţile noastre este, de fapt, o ocazie pentru a putea să mai facem un pas înainte. Dacă nu ne dăm bătuţi, putem ieşi chiar şi din cele mai profunde adâncuri. Foloseşte pămânul pe care viaţa îl aruncă peste tine pentru a urca mai sus, şi mai sus, tot mai sus!
Şi aminteşte-ţi mereu de cele 5 reguli pe care trebuie să le urmezi pentru a fi fericit:

1. curăţă-ţi inima de frică, ură şi egoism;

2. scuteşte-ţi mintea de preocupări inutile;

3. simplifică-ţi viaţa şi fă-o mai frumoasă;

4. dăruieşte mai mult şi aşteaptă mai puţin;

5. iubeşte mai mult şi… scutură-te de pământ, pentru că în viaţă tu trebuie să fii soluţia, nu problema!"

                             (Multumesc Doryei pt aceasta minunata poveste de viata)

7 OBICEIURI DISTRUGATOARE ALE OAMENILOR

AVERTIZARE! Daca doriti sa aveti parte de o viata fantastica, sa nu acceptati niciodata aceste 7 obiceiuri rele, asa cum fac oamenii incompetenti.

Numarul 1 - Gandesc, spun si fac lucruri negative.

 Ei vad probleme in orice oportunitate.

 Se plang ca soarele este prea puternic. Blestema ploaia, ca le distruge planurile zilei. Critica vantul ca le strica coafura/frizura.

 Ei cred ca toata lumea este impotriva lor. Intotdeauna observa problemele, dar nu si rezolvarea lor.

 Din orice problema minora, fac o mare tragedie. Privesc esecurile ca pe niste catastrofe .

Se descurajeaza foarte usor, in loc sa invete din greselile lor.

 Se pare ca ei niciodata nu inainteaza, pentru ca intotdeauna le este teama sa nu-si piarda zona lor de confort.

 Numarul 2 – Actioneaza inainte sa se gandeasca. 

 Ei actioneaza pe baza instinctului sau al primului impuls. Daca vad ceva ce le place, cumpara fara sa se gandeasca nici macar o secunda.

 Apoi se intampla sa vada ceva mai bun. Atunci regreta si blestema ca nu au fost in stare sa incheie o afacere profitabila.

 Apoi cheltuiesc si iar cheltuiesc, pana nu le mai ramane nimic. Nu se gandesc la viitor. Conteaza doar placerea pe moment.

 Nu se gandesc la consecinte. Cei care se angajeaza in a face sex neprotejat, in criminalitate si in alte lucruri asemanatoare sunt inclusi in acest grup.

 Numarul 3 – Vorbesc mult mai mult, decat asculta.

 Vor sa fie in centrul atentiei. Asa ca, intotdeauna se arunca in discutii prin care sa devina niste eroi, chiar si daca folosesc minciuna.

 Adesea nu sunt constienti ca vorbele lor nu au nicio valoare.

 Cand altii ii sfatuiesc, ei nu asculta, pentru ca sunt prea mandri sa-si recunoasca greselile.

 In mintea lor, ei considera ca intotdeauna sunt corecti. Resping sugestiile, pentru ca acestea i-ar face sa se simte inferiori.

 Numarul 4 – Renunta foarte usor.

 Oamenii de succes trateaza esecurile ca pe niste trepte spre  reusita.

 Incompetentii numesc acest lucru abandonare, atunci cand observa primul semn de esec.

 La inceput, par a fi foarte entuziasmati sa depuna un efort. Dar, pe parcurs, isi pierd foarte repede interesul, mai ales cand intalnesc greutati.

Atunci pleaca si cauta altceva. Aceeasi poveste si aceleasi rezultate. Oamenii incompetenti nu au perseverenta de a merge inainte si de a-si indeplini visele.

 Numarul 5 - Incearca sa-i traga si pe altii in jos, la nivelul lor.

 Oamenii incompetenti sunt invidiosi pe cei care reusesc in viata. In loc sa se straduiasca si ei sa fie ca ceilalti, lanseaza zvonuri despre acestia si incearca, prin inselatorie, sa-i traga in jos.

 Ar putea sa-i roage frumos pe oamenii de succes. Dar nu, sunt prea mandri sa o faca. Nu vor sa ceara sfaturi. Pe langa asta, sunt prea negativisti, ca sa realizeze ceva.

 Numarul 6 – Isi pierd timpul.

 Ei nu stiu ce sa faca toata ziua. Sunt multumiti doar sa manance, sa bea (sa se imbete), sa se uite la televizor, sau, mai rau, sa se uite la pereti, fara sa se gandeasca sa-si imbunatateasca viata

 Din cand in cand, acest lucru este perfect. Dar pentru a reusi, timpul trebuie folosit eficient. Trebuie sa existe un echilibru corespunzator intre munca si distractie.

 Numarul 7 – Aleg calea usoara

 Daca exista doua cai de ales, oamenii incompetenti aleg drumul mai larg si cu mai putina rasplata, in locul drumului mai ingust, cu mai multa rasplata la sfarsit.

 Nu vor sa aiba nicio suferinta sau dificultate. Ei vor doar o viata buna.

 Ceea ce nu stiu acesti oameni este ca, in viata, culegi ceea ce semeni. Eforturile si faptele nu trec neobservate. 

Daca s-ar stradui catusi de putin, le-ar fi mult mai bine. 

Oamenii de succes fac acest lucru prin incercari si greseli. Ei nu renunta niciodata. Sunt dispusi sa faca tot ce este necesar, pentru a realiza ceea ce isi doresc pentru vietile lor.

                     (Michael Lee autor al cartii How to Be a Red Hot Persuasion Wizard)

MAESTRUL SPIRITUAL SI DISCIPOL - o relatie de durata

 "Când două fiinţe se iubesc, se produc schimbări între ele şi aura lor se nivelează. De aceea, când frecventaţi un Mare Maestru, când îl iubiţi, când comunicaţi cu el, se produc, la fel, schimbări, iar aura voastră se purifică, se întăreşte, se amplifică. Iată avantajul de a iubi fiinţe foarte elevate, foarte evoluate. 

Chiar atunci când iubiţi Mari Maeştri care nu sunt pe Pământ: Iisus, Buddha, Krishna, Zoroastru… se face între voi şi ei un fel de osmoză, iar voi beneficiaţi de Lumina lor. Dar dacă aveţi fericirea de a frecventa un Maestru viu, de a fi foarte aproape de aura sa, de a fi impregnat, bineînţeles, este încă şi mai bine.
Când discipolii se concentrează asupra Maestrului lor, ei primesc emanaţiile sale de puritate şi de Lumină, dar ei, ce îi dau ei? Credeţi‑mă, pentru un Maestru, nu este atât de faimoasă această afacere, deoarece în schimbul a ceea ce el dă, el nu primeşte deseori decât murdării. Dar cum el a acceptat să facă sacrificii şi a învăţat să transforme impurităţile pe care le primeşte, el suportă, nu se plânge şi, astfel, ajunge să-i ajute pe discipolii săi.
Discipolul care face eforturi pentru a se identifica cu Maestrul său creează între Maestrul său şi el o adevărată legătură magică şi, graţie acestei legături, el începe puţin câte puţin să-i semene. Nu-i va semăna poate fizic, cu toate că este posibil – cu multă voinţă, credinţă şi timp, este posibil – dar în interior primeşte înţelepciunea şi Lumina Maestrului său. Foarte tânăr, deja, am înţeles cât de benefic ar fi pentru mine să mă identific cu Maestrul meu. Nimeni nu m-a sfătuit, nici chiar el, este ca şi cum aş fi adus aceste cunoştinţe dintr-un trecut îndepărtat. Eu doream să intru în Spiritul său şi-mi imaginam că gândeam ca el, că simţeam ca el, că acţionam ca el. Am făcut aceasta fără a spune nimic la nimeni, nici chiar lui şi, ani după aceea, este curios, nu numai că am început să gândesc ca el, ci am început să-i semăn şi fizic. Această practică mi-a adus foarte mult. Eu simţeam că dacă, asemeni majorităţii oamenilor, mă mulţumeam să rămân ceea ce eram, nu aş fi mers foarte departe; atunci am vrut să înlocuiesc imperfecţiunile mele prin calităţile şi virtuţile tuturor marilor Maeştri, şi aceasta mi-a permis să avansez.
Dar mergeţi să vorbiţi oamenilor să-şi înlocuiască mentalitatea lor limitată! Ei o păstrează, o protejează, se agaţă de ea şi de aceea se văd pe faţa lor urme de dezordini şi de chinuri în care sunt pe cale să trăiască. Viaţa lor nu este făcută, deci, decât din meschinării, din diviziuni, din discuţii, din jigniri inspirate de natura lor inferioară pe care nu vor să o sacrifice. De câte ori în timpul ceremoniilor focului vă spuneam: “Învăţaţi să descifraţi ceea ce se petrece în faţa voastră. Aceste ramuri din care am făcut focul sunt negre, răsucite şi priviţi ceea ce produc: ce splendoare, acest foc! Atunci de ce vă încăpăţânaţi să păstraţi toate ramurile moarte înăuntru, în loc să le sacrificaţi, pentru ca ele să se transforme în căldură şi în Lumină?” Ah, nu, cuvântul sacrificiu îi face pe oameni să tremure, le este întotdeauna frică să piardă ceva. Ei bine, nu vor avea nici căldură, nici Lumină.
Din cauza acestei frici de a sacrifica natura lor inferioară oamenii trec pe lângă Adevărurile esenţiale care ar fi putut să-i salveze. Iar când li se vorbeşte să intre în Spiritul Instructorului lor, ei resimt aceasta ca o voinţă de a-i limita, de a le îndepărta libertatea şi puterile lor. Deloc, din contră a se identifica cu Maestrul care-i depăşeşte nu poate decât să-i ajute să le crească libertatea şi puterile. Dar, bineînţeles, cu condiţia ca să fie un Maestru care-i depăşeşte, altfel este inutil.
Practica identificării este bazată pe cunoaşterea unei Legi fizice, Legea rezonanţei. Dacă ajungeţi să vibraţi la unison cu o făptură sau alta, nu numai că veţi cunoaşte gândurile şi sentimentele sale, dar şi calităţile sale vi se vor comunica. Astfel, veţi putea să studiaţi, să o judecaţi, să decretaţi că aşa şi pe dincolo, dar, în realitate, nu o veţi cunoaşte cu adevărat, pentru că o veţi cunoaşte din exterior. O veţi cunoaşte doar atunci când veţi vibra la unison cu ea. Deci, faptul de a se găsi pe aceeaşi lungime de undă apropie două fiinţe, pentru ca ele să poată să se cunoască. Aceasta este Iubirea; adevărata Iubire este adevărata Cunoaştere, pentru că adevărata Iubire nu este nimic altceva decât o fuziune.
Pentru a deveni ca Maestrul său, discipolul trebuie să ajungă să introducă în el aceleaşi vibraţii. Da, este o problemă de vibraţii. Iar el poate să devină chiar mai mare decât Maestrul său; aceasta depinde de iubirea sa. Întotdeauna, cel care are cea mai mare iubire devine cel mai mare. Având cunoaşterea, forţa, evident ajută la ceva; dar nu cu cunoaşterea şi cu forţa se va merge departe. Pe când cu iubirea, mergeţi până la infinit!
Iubirea vă face să alergaţi, încât nu vă mai opriţi… Da, iubirea aceasta este: a vă lua picioarele la spinare. Iubirea care vă lasă să stagnaţi nu este o adevărată Iubire.
Exista odată într-un ţinut îndepărtat un tânăr băiat care era de o forţă excepţională şi care a decis să pună această forţă în serviciul omului cel mai puternic de pe Pământ. Astfel, el a mers să se pună în serviciul regelui ţării vecine care l-a luat în escorta sa personală. Într-o zi, în care regele şi suita sa traversau o pădure, au fost avertizaţi că se găseau în apropiere de un loc bântuit de Diavol, iar regele a dat ordinul de întoarcere. “Oh! şi-a spus băiatul, dar atunci, nu acest rege este cel mai puternic, din moment ce-i este teamă de cineva care se numeşte Diavol!…” L-a părăsit şi a plecat în căutarea Diavolului pentru a se pune în serviciul său.
Într-o seară, el a observat o întreagă trupă sinistră de călăreţi negri. “Pe cine cauţi?” a întrebat şeful. “Il caut pe diavol.” “Eu sunt, ce vrei?” “.Am fost în serviciul cel mai puternic rege de pe Pământ, dar am văzut într-o zi că îi era fiică de tine. Tu eşti, deci, mai puternic decât el şi de acum înainte vreau să te servesc”. “Bine, este bine, vino cu noi” Şi el l-a urmat pe Diavol… Într-o zi a remarcat că trupa evita un loc unde se găseau cruci şi a întrebat ce erau aceste cruci pe care trebuiau să le evite. Istoria nu spune ce explicaţii exacte i-a dat Diavolul referitor la Iisus, dar tânărul om a înţeles că el trebuia să fie încă mai puternic decât Diavolul, din moment ce-i producea frică, şi s-a decis să meargă să-l servească. A căutat mult timp, mult timp, fără a putea să-l găsească. S‑a angajat atunci ca luntraş la malul unui râu şi era atât de puternic şi de mare că transporta călătorii pe umerii săi de la un mal la altul sprijinindu-se pe un baston lung.
Într‑o noapte, când era în mica sa cabană, a izbucnit o furtună teribilă: fulgere, trăsnete… Un adevărat potop! Cum el nu dormea, a auzit deodată un copil care plângea. Mirat, a ieşit şi, în obscuritate, a observat un copil mic. “Dar, micuţul meu, ce faci tu aici pe o asemenea vreme ?” “Aş vrea să traversez râul, dar nu pot, sunt prea mic!”. “Nu mai plânge, te voi duce eu.” L-a luat pe umărul său şi a intrat în râu… Dar apele erau crescute atât de sus şi curentul era atât de violent încât avansa cu foarte multă greutate şi, mai ales el, simţea că acest mic copil pe umerii săi devenea din ce in ce mai greu… “Dar, copilul meu, de ce eşti tu aşa de greu?” l-a întrebat luntraşul. “Cântăreşti tot atât cât şi Pământul!”. “Oh, răspunde copilul, eu sunt mai greu decât Pământul, eu sunt Iisus pe care tu vroiai să‑L serveşti. Începând de astăzi te vei numi Cristoforos, purtător al lui Hristos”. Iată legenda Sfântului Cristofor.
Dacă, asemeni lui Cristoforos, discipolul părăseşte un Maestru slab şi temător pentru un Maestru puternic şi fără frică, cine poate să i-o reproşeze? Dacă el vrea să servească cel mai tare Maestru, cu ce este el vinovat? Iar Maestrul cel mai mare, cel mai puternic, este Soarele. Faţă de el, ceilalţi sunt slabi, bolnăvicioşi, şovăitori. Singurul care rezistă la toate furtunile, este Soarele. El este, deci, cel mai puternic, la el trebuie să mergeţi şi să-i serviţi şi lângă el trebuie să vă instruiţi. Da, dar oamenii care n-au primit Ştiinţa iniţiatică, nu ajung încă să vadă lucrurile în asemenea mod. Deja când li se vorbeşte să vibreze la unison cu Spiritul şi sufletul Maestrului lor, ei nu pot să înţeleagă. Deci, cu atât mai mult când este vorba de Soare.
Adevărata magie pentru discipol este, deci, de a putea să se identifice cu Maestrul său pentru a atinge ceea ce există în sufletul, în inima, în inteligenţa, în voinţa Maestrului său şi ca toate aceste comori să se verse în el. Deoarece un Maestru nu este aşa de egoist şi avar el vrea să vă dea în profunzime. Şi chiar dacă el vede că unul din discipolii săi îl depăşeşte, el este mândru. El spune: “Este copilul meu. Este mai inteligent decât mine, este mai bun decât mine, este mai puternic decât mine; cu atât mai bine, eu sunt tatăl său.” Şi el este mândru. Un tată care este furios că fiul său îl depăşeşte nu este un adevărat tată. Iar dacă un Maestru este furios că un discipol a ajuns să-l depăşească, dacă el este gelos, dacă începe să-i joace feste, să-l chinuie, înseamnă că nu a ajuns încă la gradul superior de dezinteres care este cea mai mare calitate a unui Maestru. Şi este adevărat că există Maeştri pe care gelozia nu i-a părăsit încă.
Nu i se poate reproşa unui discipol că vrea să-l depăşească pe Maestrul său. Dacă Dumnezeu v-a dat calităţi, cine vă poate împiedica să le dezvoltaţi? Punctul de sosire, idealul de ajuns, nu este nici tatăl vostru, nici mama voastră, nici Maestrul vostru, ci Dumnezeu Însuşi. Un Maestru este o etapă, un mijloc, o poartă, un educator, un tată, pentru un anumit timp, dar nu se spune nicăieri că voi trebuie să vă opriţi şi să faceţi rădăcini lângă Maestrul vostru. Se spune doar că prin Maestrul vostru voi trebuie să mergeţi spre Dumnezeu. Unde veţi găsi o idee mai înţeleptă, mai veridică? Dacă vă confecţionaţi idei proprii, asta nu mă priveşte; eu, eu vă dau totdeauna Ideile cele mai veridice, cele mai luminoase, cele mai divine.
Un Maestru este ca un tată sau ca o mamă care vă educă, dar nu trebuie să rămâneţi mereu lângă tatăl sau lângă mama voastră: trebuie să mergeţi spre Dumnezeu. Acum, dacă Maestrul vostru a ajuns până la Dumnezeu, veţi fi cu el lângă Dumnezeu şi va fi încă mai bine. Altfel, nu puteţi rămâne etern lângă Maestrul vostru.
Da, altfel, un Maestru nu rămâne pe loc, el evoluează rapid; atunci veţi merge cu el chiar va trebui să fugiţi! El merge spre Dumnezeu, nu rămâne lângă voi şi trebuie să fugiţi împreună cu el pentru a merge lângă Dumnezeu. De ce? Pentru că punctul de sosire al tuturor făpturilor este Dumnezeu… Şi punctul de plecare? Este tot Dumnezeu.
Veţi spune: “Dar tatăl meu? Dar mama mea?”. Ei au fost ca nişte antreprenori, ei au fabricat corpurile voastre, casa voastră: o cabană sau un templu, depinde. “Dar eu vreau ca ei să fie cu mine!”. Ei bine, încercaţi să-i antrenaţi în cursa voastră!"
                                                   (Omraam Mickhael Aivanhov)

sursa: http://zborul-spre-acasa.blogspot.com/

MESAJ IMPORTANT - 21 mai 2012

„Un mesaj important pentru toti, primit

ieri din partea helperilor(mi-au
transmis numele dar nu reusesc sa il
reproduc) care se “ocupa” de acest
eveniment din partea Federatiei
Galactice (vocabularul este sarac
dar simte informatia din acest
mesaj si vei intelege dincolo de
cuvintele asternute pe hartie):
odata cu eclipsa inelara de soare (cu
un maxim la noi in data de 21 mai
ora 1:32AM RM. Valcea si 1:39AM
Sarmisegetuza , se vor

forma 3 inele de foc care vor emite,
pe rand, 3 valuri de energie si
informatie ce provin de la Soarele
Alcyone (avem si aliniament
pleiadian) :
- 1 cerc = 1 val va emite o energie
de culoare alb-argintiu, cu aspect
cetos-laptos, ce va actiona ca o
purificare, indepartand si smulgand
efectiv tot ce nu este bun, ce este
vechi, tot ce nu mai este conform
cu aceste “timpuri”,
-2 cerc= 2 val va avea culoare aurie
si va reface matricea prin
reumplerea si repararea golurilor
ramase in urma primului val.
- 3 cerc de foc = al 3 lea val, si cel
mai important, culoare galben-
violet-turquaz(sau aquamarin) va
contine codurile de activare,
incepere a transformarii. Practic
acest al 3 lea val va fi inceputul
transformarii.
Aceste valuri vor actiona asupra
tuturor, Mama Pamant cu tot ce se
afla in, pe si deasupra, inclusiv
oameni, cu singura conditie ca
acestia sa fi ales si sa accepte
transformarea.
Dupa acest moment, timpul se va
contracta si mai mult, si va fi timpul
in care alegerile vor veni in
manifestare.
In zilele care au mai ramas pana la
acest moment, si urmatoarele zile
(6-10 zile) dupa, este recomandat
un regim alimentar foarte usor,
bazat pe legume si fructe si multe
lichide.
Momentele de introspectie, de
regasire, incercarea de identificare
cu sine, cel adevarat, sunt
recomandate.
Nu exista o formula standard, o
reteta, fiecare simtind si
manifestand, cu conditia sa
doreasca, sa vrea.
Simt o mare bucurie, sunt fericit,
pentru ca se intampla si mai ales
pentru ce urmeaza.
Pe scurt, cam asta ar fi.”

Fiti Binecuvantati !!!

                                    (ADI MANEA)

sursa: http://daniilgaucan.wordpress.com/2012/05/16/mesaj-important-21-mai-2012/

PACATUL GELOZIEI - cum sa ne vindecam si sa ne salvam relatia

Se spune ca putina gelozie nu strica nimanui, insa nimanui nu ii place sa se simta gelos si nimanui nu ii place sa fie sufocat constant de gelozia partenerului de viata. Atunci cand o persoana este geloasa, ajunge sa faca lucruri nebunesti pe care, desi le regreta, nu le poate opri. Gelozia este un lucru teribil intr-o relatie, uneori ea este un semnal de alarma, un sentiment puternic de frica si de nesiguranta, insa alteori se naste din nimic si asta nu inseamna ca este vina partenerului de viata. Gelozia devine o problema atunci cand persoana respectiva nu isi mai poate controla comportamentul.

Iata cateva sfaturi pentru a salva relatia din pacatul geloziei:

Afla ce sta la baza geloziei
Atunci cand esti intr-o stare mai buna, linistita, gandeste-te putin si analizeaza ceea ce simti atunci cand esti complesit/a de gelozie. Trebuie sa iti dai seama daca aceste ganduri negre sunt adevarate sau false.
Iti e frica de faptul ca te va parasi? Nu te simti demn/a de partenerul tau de viata? Simti furie si tensiune pentru ca simti ca te ignora si ca nu stie ce simti? Este singura persoana fara de care ai simtit gelozie?
Daca gelozia porneste din ceva ce s-a petrecut inainte sa fiti impreuna, atunci e timpul sa lasi trecutul in urma. Nu este corect si nici bine sa te gandesti la ceea ce a facut partenerul tau inainte sa fie cu tine, cu cate persoane se vedea, cum isi petrecea timpul etc. Daca nu poti trece peste acest lucru, vei continua sa te torturezi pe tine si pe partener. Daca nu poti sa treci peste, atunci iti poti cauta un partener „fara trecut”, dar hai sa fim seriosi, nimeni nu e perfect si toti am facut lucruri nebunesti, deci un astfel de partener nu exista.

Daca la baza geloziei sta faptul ca el/ea este mereu plecat/a in calatorii in interes de serviciu sau sta pana tarziu la munca, asta nu inseamna ca are pe altcineva. Daca nu iti raspunde mereu la telefon, poate e ocupat/a. Incearca sa te linistesti si poate este cazul sa lucrezi la increderea pe care o ai in partenerul de viata. Pune-ti stapanire pe imaginatie si nu ii mai permite sa umble pe unde nu trebuie. Daca iti imaginezi ca partenerul tau se vede cu nu stiu ce oameni, ca este in nu stiu ce locuri, etc., atunci toata frica, panica, anxietatea si gelozia nu vor face decat sa se amplifice.

Intoarce-te in prezent

Daca ai stat si ai analizat ceea ce simti atunci cand gelozia te orbeste, gandeste-te si la relatiile trecute si modul in care ele au decurs. Poate vei gasi asemanari mai ales in ceea ce priveste comportamentul gelos, de ce anume a fost determinat si cum s-au sfarsit lucrurile.

Atunci cand iti vei lua pauze (de la munca de exemplu) vei vedea ca mintea ta va incepe sa se duca departe, ceea ce poate sa iti dea de gandit. Incearca sa indepartezi gandurile si sa te axezi pe ceea ce se petrece in prezent. Poti folosi aceeasi metoda si atunci cand incep sa iti incolteasca gandurile geloase.

Noua atitudine

Cele doua sfaturi de mai sus te vor ajuta atunci cand emotiile negative vor da navala. Ele te vor ajuta sa te calmezi si sa analizezi ce se petrece de fapt. Vei avea mintea suficient de limpede incat sa poti sa iei decizii si sa nu iti mai acuzi partenerul.

Uneori, in aceste situatii, aveti ocazia sa aflati adevarul, sa va dati seama daca aveti motive reale pentru care simtiti gelozie sau totul e doar in imaginatia voastra.

Trebuie sa comunicati cu partenerul de viata, nu sa il acuzati, si sa ii puneti intrebari sau sa il rugati sa va povesteasca ce anume aveti nevoie sa stiti ca sa intelegeti mai bine situatia. Cadeti de acord in cazul acestor intrebari pentru ca altfel va veti distanta. Daca nu puteti avea incredere in ceea ce va spune, gasiti modalitati prin care sa aflati adevarul. Puteti descoperi ca partenerul vostru chiar va spune adevarul.

Cum altfel sa te lupti cu gelozia?

Uneori gelozia se naste din lipsa de incredere in propria persoana. In acest caz, evident, sursa problemelor sunteti chiar voi. Invata sa devi mai independent si incearca sa descoperi si sa accepti partile tale bune, si priveste jumatatea plina a paharului. Nu te mai compara cu ceilalti, nu te mai gandi la ce tu nu ai dar altii au, pentru ca aceste ganduri nu te vor duce nicaieri. Partenerul tau te prefera pe tine, si nu pe altcineva.
Discuta liber cu partenerul tau de viata si spune-i ce simti. S-ar putea ca el/ea sa nici nu stie ce simti tu.
Daca nimic nu merge si simtiti ca relatia voastra se indreapta catre o zona neagra, poate ar fi mai bine sa apelati la ajutorul unui specialist.

sursa: http://www.garbo.ro/pacatul-geloziei-cum-ne-vindecam-relatia.html

CUM SE ROAGA FIECARE ZODIE...

Berbec:

 Oh, Doamne! Te rog frumos sa imi dai rabdare, caci am mare

nevoie de ea. Si o vreau ACUM!

Taur:

 Doamne, te rog frumos ajuta-ma sa invat sa accept schimbarea in

viata mea. Dar nu acum, mai lasa-ma sa mai astept un pic.

Gemeni:

 Doamne, am si eu o rugaminte. Am o mica intrebare pentru

tine, daca ai timp. Cine esti? Ce exact esti? Unde te afli? Cati

sunteti acolo, esti unul singur? Nu pot sa imi dau seama.

Rac:

 Doamne, pentru mine esti ca un tata. Vreau sa ma pot baza pe

tine, sa imi dai siguranta, mai ales acum in momente grele cand mama

este atat de departe de mine.

Leu:

 Tatal nostru al tuturor, cred ca esti mandru sa ai un fiu ca mine. 

Fecioara:

 Doamne, fa lumea un loc mai bun si te rog mult nu repeta

greseala de ultima data, ca uite ce-a iesit

Balanta:

 Doamne, stiu ca ar trebui sa iau deciziile de una singura.

Dar, pe de alta, parte, tu ce crezi ca ar trebui sa fac? Astept un

sfat din partea ta, un semn, orice.

Scorpion:

 Doamne, ajuta-ma sa imi iert dusmanii, macar pe cei vechi

de 10-15 ani, chiar daca nenorocitii nu merita.

Sagetator:

 Oh atotputernicule, atotstiutorule, atotiubitorule,

omniprezentule, vesnicule Dumnezeu, te rog inca o data: ajuta-ma sa nu mai exagerez.

Capricorn:

 Doamne, voiam sa ma rog, dar am realizat ca trebuie sa

imi dau seama singur care este solutia pentru problemele mele si sa

ma descurc tot singur. Mersi oricum

Varsator:

 Buna, doamne. Unii spun ca esti barbat. Altii spun ca esti

femeie. Eu spun ca fiecare dintre noi este Dumnezeul sau. Asa ca, de

ce sa ne rugam? Hai sa petrecem mai bine!

Pesti:

 Dumnezeule atotputernic, in timp ce beau ultimii 50 ml de

Whisky din paharul meu pentru a-mi ineca durerea si nefericirea, fie ca

starea mea de ebrietare sa fie pentru onoarea si gloria ta.

10 MOTIVE SA FII FERICIT CA NU TE-AI NASCUT BOGAT

'Om bogat, Om sarac': Uneori visam la viata starurilor de cinema sau a reginelor si printeselor din familiile regale europene. Dar oare, oamenii simpli nu au cu mult mai mult decat oamenii bogati? Atunci cand pe parcursul vietii ne oprim putin din valtoarea zilnica si meditam la propria existenta, constatam ca de fapt cu mult mai pretioase sunt altele si nu neaparat 'o viata luxoasa lipsita de griji'.

Ai cel putin 10 motive sa te simti fericit ca nu te-ai nascut bogat!

1: Apropierea de divinitate

Oamenii simpli au tendinta de a se apropia de spiritualitate cu modestie si umilinta. “Saracia este un conducator sigur care duce pe om pe cararea spre cer”, spunea Sfantul Ioan Gura de Aur. Lipsa opulentei le arata oamenilor adevarata esenta a vietii si ii apropie mai tare de esenta sufletului lor.

 2: Ai diverse abilitati care ii fascineaza pe ceilalti

“Nevoia il invata pe om”, spune un vechi proverb. Nu e de mirare ca in jurul nostru vedem oameni care poate nu au avut cele mai frumoase jucarii in copilarie, dar care acum stiu sa mestereasca tot felul de lucruri si detin cunostinte vaste din domenii variate. Tocmai pentru ca lipsurile financiare, acestia le-au suplinit prin placerea de a acumula cunostinte. Acesti oameni descurcareti isi exerseaza din acelasi motiv mai bine abilitatile creierului, fiind si foarte inteligenti 

 3: Ai o creativitate debordanta

Oamenii care nu s-au nascut cu totul pe tava sunt mult mai creativi, detin un simt al improvizatiei de invidiat. Creativitatea ii ajuta sa gaseasca solutii practice la orice problema, iar acest lucru este foarte apreciat de catre cei din jur. De asemenea, oamenii care au mai putin din punct de vedere material isi dezvolta un simt estetic dezvoltat. Stiu sa improvizeze foarte frumos, cu ceea ce au. 

 4: Omenia

De multe ori, aceia care nu au prea mult, se intampla sa fie si foarte calzi si apropiati. Incercarile vietii le-au adus multa empatie in suflet. Ei stiu sa inteleaga si sa spuna o vorba buna celor aflati la nevoie.

 5: Esti o fire sociabila

De obicei, oamenii care nu au sau au avut prea multe in viata, stiu sa suplineasca totul prin intermediul unor sentimente cu mult mai autentice. Acelea sunt prietenia si deschiderea fata de ceilalti. Acesti oameni sunt mult mai solidari, mai uniti, atat in familie cat si printre prieteni, caci de fiecare data, “unde-s multi, puterea creste!”. De cele mai multe ori, acesti oameni leaga prietenii durabile, care nu sunt bazate pe interese obscure.

 6: Darnicia

Nu de putine ori ni se intampla sa vedem ca un cersetor primeste bani nu de la bogatul care trece pe langa el, ci de la o persoana modesta. De asemenea, oriunde s-ar afla, acest om ofera celor din jur din tot ce are. El stie ca in viata exista lucruri cu mult mai importante decat banii pe care azi ii poti avea si ca maine, acestia pot sa dispara.  

 7: Traiul ecologic 

Oamenii care nu isi permit sa iroseasca traiesc mai natural decat cei care cheltuiesc cu miile intr-o singura seara. Acesti oameni sunt nevoiti sa faca economii de tot felul, dar traiul acesta este o noua ideologie sociala. Multi altii adera "din principiu" la practica inchiderii robinetului atunci cand se spala pe dinti sau la reconditionarea hainelor mai vechi.

 8: Simtul responsabilitatii
 Cumpatarea materiala aduce cu sine si mai multa responsabilitiate. Simtul datoriei se manifesta in toate domeniile in care activeaza o persoana care nu a fost rasfatata de viata din punct de vedere material.
 

 9: Principiile de viata bine definite 

Un alt motiv de bucurie pentru oamenii care nu au prea mult, ci exact cat le trebuie, este acela ca principiile lor de viata sunt foarte oneste si bine definite. Spre deosebire de oamenii pentru care banul si acumularea de bunuri materiale conteaza cel mai tare in viata, oamenii modesti nu isi vor incalca niciodata principiile si nici nu vor „calca peste cadavre ca sa obtina ceva”. Pentru ei, oamenii si sentimentele lor sunt cei mai importanti.
 

 10: Simtul dreptatii 

Simtul dreptatii este foarte accentuat la ei tocmai pentru ca au trait in conditii mai dificile, care le-au trezit o constiinta mai acuta; de aceea, acesti oameni vor sari mereu in ajutorul semenilor sau in apararea propriei persoane atunci cand considera ca cei din jur au savarsit o nedreptate.

sursa: http://www.garbo.ro