DESPRE MINE...

Eu ..... sunt frunza pierduta in vant, sau urmele pasilor singuratici pe nisipul fierbinte al unui tarm pustiu, un vis trist de dragoste, o stea ce straluceste numai pentru tine..........te-am asteptat ......... te mai astept si azi .....te voi astepta mereu ..... pana cand? Daca as putea ti-as oferi intr-o clipa toata dragostea mea, care ca un vulcan abia stapanit asteapta sa se reverse, sta gata sa erupa......... nu stiu cine esti dar inima mea care bate de la o vreme intr-un ritm alert, imi spune ca esti aproape, tot mai aproape gata sa ma elibereze din lanturile singuratatii. Te astept sa rasari intr-o zi pe cerul senin al vietii mele.

luni, 30 ianuarie 2012

DRAGOSTEA...E OARBA...

Demult, undeva pe pamant, s-au adunat toate calitatile si simturile omenesti.
Cand Plictiseala a cascat pentru a treia oara, Nebunia, nebunatica (ca intotdeauna), a propus : "Hai sa ne jucam de-a v-ati ascunselea!".Intriga si-a ridicat ispitita sprancenele, iar Curiozitatea, neputand sa se retina, a intrebat "V-ati ascunselea? Ce mai este si aceasta? Este oare vreun joc?"...Nebunia a explicat ca isi va acoperi ochii si va numara pana la un milion, in timp ce toti ceilalti se vor ascunde, iar cand numaratoarea va lua sfarsit, primul care va fi gasit ii va lua locul si astfel jocul va continua.
Entuziasmul a luat-o la dans pe Euforie, iar Bucuria a executat intr-atat de multe tumbe, incat chiar si Indoiala s-a lasat convinsa, ba mai mult, chiar si Apatia cea mereu bosumflata si neinteresata...insa nu toti au acceptat sa ia parte la aceasta activitate. Adevarul a preferat sa nu se ascunda "De ce sa ma ascund daca pana la urma tot voi fi descoperit?", Arogantaa considerat acest joc ridicol (ceea ce o deranja cel mai mult era faptul ca nu i-a venit ei aceasta idee), iar Lasitatea a preferat sa nu indrazneasca.
Unu, doi, trei a inceput Nebunia sa numere.
Prima care s-a ascund a fost Lenea, care, ca intotdeauna, s-a culcat in spatele celei mai apropiate pietre. Credinta s-a inaltat spre cer, iar Invidias-a ascund in umbra Triumfului, care, prin propriile sale forte, a ajuns coroana celui mai inalt copac. Generozitatea aproape ca nu reusea sa se ascunda, deoarece fiecare loc pe care il descoperea parea sa fie mai potrivit pentru un prieten de-al ei decat pentru sine. Un lac de cristal-locul ideal pentru Frumusete. Scorbura unui copac-locul perfect pentru Rusine. Rafala unui vant-locul magnific pentru Libertate. In sfarsit s-a ascuns intr-o raza de soare. Egoismul insa si-a gasit un loc convenabil inca de la inceput, insa doar pentru el. Minciuna s-a ascund la fundul oceanului (adevarata Minciuna in realitate s-a ascuns dupa curcubeu), iar Pasiuneasi Dorinta in craterul unui vulcan. Neatentia a uitat pur si simplu unde s-a ascuns...



Cand Nebunia a ajuns la 999.999 , Dragostea nu si-a gasit inca o ascunzatoare pentru ca a fost atat de ocupata...pana cand a observat o tufa de trandafiri si, profund impresionata, s-a ascuns intre flori. "Un milion" a numarat Nebunia si a inceput sa caute.
Prima pe care a gasit-o a fost Lenea, la numai trei pasi. Dupa aceasta,Credinta a fost auzita vorbind cu Dumnezeu despre teologie, iar Pasiuneasi Dorinta au fost vazute facand vulcanul sa vibreze. Intr-o secunda, ea a gasit-o pe Invidie, deci nu a fost greu de dedus unde se ascundea Triumful. Egoismul nici nu a trebuit sa fie cautat, caci a iesit singur la iveala dintr-un cuib de viespi. Mergand atat de mult, i s-a facut sete, si venind inspre lac a descoperit-o pe Frumusete. Cu Indoiala a fost si mai usor, caci aceasta statea cocotata pe un gard, neputand decide unde sa se ascunda. Astfel i-a gasit pe toti: Talentul in tanara iarba, Frica intr-o pestera intunecata, Minciuna in spatele curcubeului (iarasi o minciuna deoarece era de fapt la fundul oceanului), chiar si pe Neatentie care a uitat pur si simplu de joaca. NumaiDragostea nu putea fi gasita. Nebunia a cautat-o in fiecare tufaris, in fiecare raulet,pe piscurile muntilor si, cand era aproape gata sa renunte, a zarit tufa de trandafiri infloriti...cu un tepus, ea a inceput sa indeparteze crengutele ghimpoase, cand deodata a auzit un strigat ascutit...spinii au impus ochii Dragostei. Nebunia nu stia ce sa mai faca pentru a-si cere iertare, a plans, a rugat, a implorat si chiar s-a oferit sa-i fie ajutor si indrumator.
Incepand cu acea zi, Dragostea e oarba si Nebunia o insoteste mereu.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu