INCREDEREA IN SINE - CONSTRUIESTE-TI DESTINUL DORIT

Puţini oameni au încredere deplină în forţele proprii, pentru că puţini îşi asumă responsabilitatea propriei lor vieţi. Dar învăţătorii, filozofii şi psihologii ne asigură că avem tot ce ne trebuie pentru a fi creatorii destinului personal.
De aceea, suntem practic…predestinaţi să fim fericiţi.Câţi dintre noi îşi asumă însă această responsabilitate? Câţi  renunţă  prea uşor în faţa micilor şi marilor provocări ale vieţii?
Desigur,nu suntem desenaţi la indigo,nu ne-am născut cu aceleaşi calităţi,dar fiecare dintre noi are şansa să atingă împlinirea. Pentru asta nu trebuie decât să ne asumăm responsabilitatea fericirii sau nefericirii noastre. Şi ştim că insatisfacţia nu vine din senin, aşa că putem acţiona împotriva ei. Este alegerea noastră să transformăm nefericirea în fericire. 

Cum urneşti munţii din loc?

Primul pas ca să ne asumăm responsabilitatea propriei noastre existenţe,ne conduce spre interior. Trebuie să ştim cine suntem cu adevărat, să ne autocunoaştem. Să devenim conştienţi de  toate nivelurile fiinţei noastre,  fizic, mental şi emotional. Este în puterea noastră să ne"construim"pas cu pas, păstrându-ne încrederea că vom reuşi pe deplin. Te temi totuşi că nu o să izbuteşti? Există o povestioară care ne poate încuraja în momentele de îndoială. Se spune că un chinez bătrân se trezea în fiecare zi la răsărit, se căţăra pe micul munte din apropiere, lua o piatră şi o arunca în râul din vale. Fiul şi nepotul lui au făcut multă vreme la fel.
Credeau că procedând aşa dimineaţă de dimineaţă, ei, nepoţii şi strănepoţii care le-ar fi urmat, într-o bună zi vor reuşi să mute muntele din loc. După mai mulţi ani nepotul spuse:„Bunicule,dar noi nu vom mai fi în viaţă  să vedem când culmea aceasta va fi în albia râului.Bătrânul a încuviinţat „Este adevărat,dar muntele sigur va fi mutat cândva de la locul lui.”Aceasta este starea care face să se petreacă miracole - să fim convinşi că putem urni munţii din loc.

Foloseşte forţa magică a cuvintelor

Pentru a câştiga încredere în noi înşine avem nevoie de un efort lucid şi perseverent. Această speranţă autentică, nestrămutată, este convingerea că vom reuşi întotdeauna ceea ce ne-am propus. Este o atitudine la care tindem permanent, iar pentru asta va fi necesar să ne schimbăm felul de a ne purta, prietenii şi chiar cuvintele pe care le folosim.
Suntem ceea ce credem şi ceea ce exprimăm prin limbaj,de aceea cuvintele au o importanţă extraordinară în acest proces. Când folosim expresia „o să încerc să fac asta” lăsăm de fapt să transpară doar tentativa de a acţiona.Dacă  spunem în schimb „o sa fac asta” ne asumăm hotărârea de a reuşi acel lucru. În loc să afirmăm convinşi: „nu pot sa fac asta„ mai bine ne exersăm liberul arbitru: „o să văd  dacă voi face asta”.
Folosirea negaţiei ne limitează dramatic posibilităţile. A vorbi este un act magic; iar cuvintele sunt la fel de puternice precum „Sesam,deschide-te!”. Ne programăm mentalul prin ceea ce vorbim şi gândim. Cum o facem depinde numai de noi. Femeile sunt mult mai receptive decât bărbaţii şi ar trebui să fie mai  atente ce sugestii acceptă de la cei din jur, în special de la iubiţii lor. Dacă ştiu impactul vorbelor, pot să respingă orice sugestie negativă, deoarece în momentul în care o acceptă, aceasta devine practic autosugestie, iar în timp,  subconştientul o face să devină realitate.

Ţine-ţi fricile sub capac

Ce ne împiedică să trăim intens clipa prezentă, să atingem punctul de maxim al  propriului potenţial, să ne simţim împliniţi? Deseori temerile pe care le avem ni se pun de-a curmezişul. Totuşi psihologii susţin că majoritatea fricilor sunt închipuite, nu au o bază reală. Ne naştem „dotaţi” doar cu  frica de a cădea şi frica de zgomote puternice, neaşteptate.
Dacă iei în serios această veste şi te-ai hotărât să te eliberezi de spaime, poţi folosi o metodă simplă de reprogramare a mentalului. Ia un borcan de sticlă cu capac, scrie pe mai multe hârtiuţe toate fricile tale, pune-le  înăuntru şi răsuceşte capacul. În felul acesta îţi vei păstra toate temerile sub control. Le poţi observa cum se modifică de-a lungul timpului. Vizualizează faptul că, fiind captive în borcan, nu te mai pot afecta şi nu mai au cum să te domine.
Priveşte-le cu simţul umorului. Nu contează despre ce temere este vorba, întotdeauna va exista un mod comic de a o aborda. Râsul te ajută să te desprinzi de ea şi să o stăpâneşti, transformând energia negativă a anxietăţii într-o energie benefică.
Mai ai la îndemână un exerciţiu simplu, cu efecte spectaculoase. Îţi poţi imagina de fiecare dată când ai o problemă că eşti pe Lună şi te uiţi la situaţia respectivă de acolo,de sus. Problema o să-ţi apară caraghios de măruntă. Poţi  începe să râzi de ea…