DESPRE MINE...

Eu ..... sunt frunza pierduta in vant, sau urmele pasilor singuratici pe nisipul fierbinte al unui tarm pustiu, un vis trist de dragoste, o stea ce straluceste numai pentru tine..........te-am asteptat ......... te mai astept si azi .....te voi astepta mereu ..... pana cand? Daca as putea ti-as oferi intr-o clipa toata dragostea mea, care ca un vulcan abia stapanit asteapta sa se reverse, sta gata sa erupa......... nu stiu cine esti dar inima mea care bate de la o vreme intr-un ritm alert, imi spune ca esti aproape, tot mai aproape gata sa ma elibereze din lanturile singuratatii. Te astept sa rasari intr-o zi pe cerul senin al vietii mele.

sâmbătă, 2 februarie 2013

IUBIREA GENEROASA si INDRAGOSTIREA


Iubirea generoasă înseamnă să ajuţi acel om să crească şi să prindă aripi, chiar dacă eşti conştient că aripile îl vor ajuta să zboare pe alte ceruri decât pe al tău...
Deşi există cu adevărat oameni care, ajunşi la o anumită maturitate emoţională şi la un anumit nivel spiritual, pot trăi iubirea plenar, mulţi încă nu cred că există aşa ceva, iar unii dintre noi avem sentimentul că iubim necondiţionat. Dar oare e aşa? Unde să fie adevărul?
Este evident faptul că fiecare dintre noi a simţit la un moment dat sau altul că se îndrăgosteşte. Deşi capacitatea de a eleva această trăire ne aparţine întru totul, îndrăgostirea nu este neaparat o opţiune. Ea apare şi te ia de multe ori pe nepusă masă. Avem de ales în sensul că putem trăi “nebuneşte” sau “pasional” aceste sentimente sau putem alege să cultivăm trăiri mai înalte, mai curate, mai generoase şi mai profunde.
Gelozia pasională, posesivitatea exprimată ca fiind ceva natural, ataşamentele bolnăvicioase, suferinţa şi dramele emoţionale reprezintă ceea ce consideră mulţi oameni a fi normal (Aşa e când te îndrăgosteşti şi nu poate fi altfel...). Probabil de aceea se spune că dragostea e o boală şi nu durează decât trei ani.... Dacă ne uităm mai bine în jur vom vedea că în lipsa dorinţei de a cultiva o iubire liberă, generoasă şi sinceră, peisajul e trist. Şi chiar este. Totuşi, există şi oameni cu adevărat generoşi şi frumoşi în suflet care atunci când iubesc, iubesc cu adevărat, iubesc pentru celălalt. Personal, am avut parte de iubirea unui astfel de om, iar la rândul meu am învăţat să fac diferenţa între ataşament şi iubire şi să cultiv trăiri care sunt şi pentru mine şi pentru celalălt o binecuvântare. Nu mă grăbesc să spun că am trecut toate testele în iubire pentru că mai am în faţă atâtea experienţe de trăit. Pot să spun însă că învăț să înalţ şi să trăiesc îndrăgostirea ca pe cea mai frumoasă stare de iubire, pentru că nu mă mai simt temător, nesigur și nerăbdător; pentru că trăiesc această stare prin toţi porii, cu răbdare, cu zâmbetul în suflet și căldură. De fapt, e o trăire care mă trăieşte și ceea ce fac eu este să o gust așa cum vine.
Acest mod de a înţelege şi de a trăi dragostea au venit după multe experienţe care m-au scos din cercul meu de confort şi m-au pus pe jar. Nedorindu-mi manifestările care apăreau la pachet cu îndrăgostirea, şi având lângă mine pe cineva care mă iubea necondiţionat, am început să caut un alt fel de a trăi îndrăgostirea şi de a iubi. Am găsit. Şi nu poate fi pus în cuvinte.
Unii spun că adevărata iubire vine cu timpul, prin convieţuire. Sunt de acord. Totuși am observat că uneori noi numim iubire obişnuinţa cu celălalt om, faptul că nu ne mai vedem singuri, fără acea persoană. Cumva, ne este comod să numim iubire o stare pasivă, o acceptare reciprocă tacită a tabieturilor și frica de singurătate. În situaţii criză, adevărata iubire se comportă la fel de generos şi înțelegător ca atunci când totul e bine. Nu pentru că ataşamentul este prea puternic şi nu ai altceva de făcut decât să înghiţi şi să accepţi orice, ci pentru că nu-ţi este teamă că te pierzi dacă vei iubi necondiţionat o altă persoană.
Iubirea necondiţionată nu înseamnă, după părerea mea, să treci cu vederea toate toanele şi egoismul celuilalt deşi în interior provoacă în tine tristeţe, nemulţumire şi neînţelegere. Asta înseamnă, de fapt, agăţare emoţională. Eu spun mai degrabă că iubirea adevărată înseamnă să înţelegi şi să simţi prin ce trece celălalt atunci când se manifestă cum se manifestă, să fii pregătit să-i oferi spaţiu dacă are nevoie (să ieşi din peisaj când trebuie) şi să îi respecţi dorinţele. Personal, simt că iubirea e constantă. Dacă azi simţi că iubeşti, mâine că urăşti, mi-e greu să înţeleg de ce s-ar mai numi iubire.
Iubirea generoasă nu înseamnă că tu nu-ţi doreşti nimic pentru tine sau pentru voi (aia e indiferenţă, amiciţie sau orice altceva). Iubirea generoasă înseamnă că în sufletul tău vrei acele lucruri doar dacă şi pentru celălalt sunt o binecuvântare, adică eşti dispus să laşi partenerul să plece fără să-i dăruieşti ce simţeai, dacă el aşa alege. Iubirea generoasă înseamnă să fii alături de celălalt cu blândeţe chiar şi atunci când sufletul lui caută altceva şi nu pe tine. Iubirea generoasă înseamnă să ajuţi acel om să crească şi să prindă aripi, chiar dacă eşti conştient că aripile îl vor ajuta să zboare pe alte ceruri decât pe al tău... Iubirea generoasă înseamnă să te rogi pentru fericirea celuilalt chiar dacă fericirea lui nu e în braţele tale. Da, se poate şi există oameni care iubesc aşa... şi sunt printre noi...
Vreau să o/ îl fac fericit!  Spunem mulţi când ne îndrăgostim. Da, dar ea/ el îşi doreşte de la mine acest lucru? Are nevoie de iubirea mea ca să fie fericit/ă? Ori vrem dragoste cu sila sub intenţii generoase? Mintea cunoaşte suficiente pretexte să-şi motiveze nevoile egoiste.
Dragostea pentru celălalt are răbdare, priveşte cu ochi plini de iubire alesul chiar şi atunci când alegerile lui nu ne privesc sau nu ne includ. Dragostea pentru celălalt îşi doreşte să dăruiască tot ce are mai frumos, mai curat şi mai pur dacă porţile i se deschid. Iar dacă teama a pus stăpânire pe alesul nostru, avem răbdare să-şi topească zidurile cu care s-a împrejmuit, fără să batem cu picioarele în uşă sau să lovim pereţii ca să îi dărâmăm. Nu asediem cetatea dacă el/ ea s-a retras acolo. Ne retragem şi noi. În acest timp, putem să-l susţinem energetic, transmiţându-i constant iubire, lumină, gânduri generoase, căldură şi compasiune. Lucrarea interioară ne priveşte, atât pe noi, cât şi pe parteneri. Este posibil ca iubirea să scoată la suprafaţă răni, dar nu ca să le răscolească, ci ca să le vindece... cu răbdare şi blândeţe. Iar dacă celălalt nu este pregătit să renunţe la ataşamentul faţă de rănile sale, nu putem insista să-l vindecăm. Îi dăm spaţiu...
Dacă ceea ce căutăm în viaţă este doar confortul sentimental şi material atunci n-are niciun rost să ne batem capul cu adevărata iubire, iubirea pentru celălalt, iubirea care îl ajută să crească pe toate planurile şi în acelaşi timp ne înalţă şi pe noi ca iubiţi. Spun asta pentru că înainte să ajungi la această dragoste, treci prin foc şi simţi că te arzi, că te pierzi. Ca și cum eşti aruncat din patul tău cald, şi pus faţă în faţă cu nişte adevăruri incomode despre tine. Oare câţi dintre noi îşi doresc cu adevărat să se privească în oglindă? Ei bine, doar cu o voinţă puternică şi curaj putem ajunge să înţelegem şi să fim trăiţi de o iubire generoasă, trează. Eu nu am dat încă toate testele iubirii, dar mă simt pregătit să ofer tot ce am mai bun. Anii încă se desfăşoară în faţa mea cu toată experienţa pe care o pot aduce, dar sufleteşte mă simt echipat... şi cel mai important dintre toate, îmi doresc cu ardoare să contribui în viaţa alesei mele în modul cel mai profund, cel mai generos şi cel mai plin de iubire...

sursa: http://atractiasuccesului.blogspot.ro

joi, 31 ianuarie 2013

RELATIILE PARAZIT


Parazitii sunt scaiul tau, blestemul tau, cei care iti declara raspicat dragostea, insa se folosesc de aceasta dragoste inspre beneficiul personal. Descopera care sunt cele 11 semne ale relatiilor Ofer-Primesc!

In iubire, sa nu-ti pui niciodata sufletul pe tava...

Parazitii intra pe nesimtite in viata ta. Nici nu-ti dai seama cum, de ce si de unde te-ai pricopsit cu ei. Parazitii intra pe nesimtite in inima ta. Traiesc de pe urma ta. Se hranesc cu sufletul tau, din si cu viata ta. Iti folosesc energia, resursele, uneori chiar viata ta, munca ta, pentru a supravietui si a le fi bine. Se hranesc cu ceea ce esti, cu ceea ce oferi. Si cu cat oferi mai mult, cu atat ei ofera mai putin si cer mai mult...
Parazitii cer bani, favoruri, timp. Cer multa intelegere si mult sprijin si ajutor emotional. Esueaza in schimb in a oferi ceva similar. Parazitii te storc de energie si de viata. Obiceiul lor zilnic este sa profite de tine si sa te exploateze… In favoarea lor evident… In timp ce tu te usuci, parazitii infloresc de pe urma ta. Se vede in privire, li se citeste in zambet, in felul in care merg, in felul in care indraznesc sa-ti ceara, in “inocenta” cu care te manipuleaza sa faci lucruri pe care ar fi firesc si normal sa le efectueze pe cont propriu.
Parazitii te manipuleaza cu tactici mestesugite. In cele din urma ajungi sa crezi ca tu esti cel care nu poate supravietui fara ei, nu invers, cum ar sta lucrurile practic... Teoretic, parazitii te trec prin foc si sabie, prin sentimente de vina, rusine sau frica daca ai curajul sa spui “nu. Nu vreau sa fac acest lucru pentru tine. Nu din nou.” Sau daca le adresezi o scurta rugaminte de a te ajuta... Parazitii sunt scaiul tau, blestemul tau, cei care iti declara raspicat dragostea, insa se folosesc de aceasta dragoste inspre beneficiul personal. Parazitii gasesc mereu scuze umile pentru a “NU” face ceva si destul de justificabile pentru ca tu sa te simti vinovat ca le-ai cerut asa ceva.
Dependenti de tine, parazitii te fac sa fii tu dependent de ei. Par a nu avea o constiinta. Nici moralitate, nici simtul dreptatii sau al contabilitatii atunci cand vine vorba de “a da” si “a lua”. Te percep drept slab, surprinzator, dar chiar asa... in ciuda a tot ce faci pentru ei. Traiesc din faptul ca tu traiesti. Descopera in fiecare “da” pe care il spui optiunea usoara de a trai pe seama altcuiva cu orice pret…. emotional, financiar sau chiar fizic… pretul tau de fapt. Iar in timp ce ei sunt fericiti fiindca primesc, primesc si iar primesc, tu suferi fiindca mai mult de atat nu poti sa dai.

Relatiile parazit: Gazda OFERA neconditionat, Parazitul PRIMESTE etern

"Iubirea este singurul lucru care poate fi impartit la infinit fara sa se micsoreze." Oare?
In biologie, simbioza este o relatie simpla si in ton cu natura. Doua organisme sunt intr-o relatie reciproca, de pe urma careia beneficiaza si trag foloase ambele. Daca de pe urma unei relatii dintre doua organisme beneficiaza unul singur, atunci avem de-a face cu o relatie parazit. Unul “da”. Acela este “organismul gazda”. Unul primeste. Acela este “organismul parazit”.
Casatoria si relatiile de iubire sunt menite sa fie relatii reciproce, nu relatii parazit. Ce poate sa fie mai frumos si mai natural decat doi oameni care aduc intr-o relatie tot ceea ce au ei mai bun, mai diferit? Ce poate fi mai frumos decat doi oameni care in ciuda faptului ca aduc intr-o relatie si slabiciunile si defectele lor, incearca sa le cizeleze si, dintr-un motiv anume, se simt mai fericiti impreuna decat separat?
Ce poate fi mai frumos decat sa oferi din inima, fara sa te simti obligat sau vinovat? Relatiile reciproce sunt fara doar si poate varianta sanatoasa de relatii. Pentru ca ambii parteneri se simt inspirati sa fie mai buni, mai rabdatori, sa dea tot ce au mai bun... Pentru ca nu vor simti frustrare, nu se vor simti nemultumiti, inselati, manipulati sau “prostiti”…
Chiar daca esti partenerul-gazda sau partenerul-parazit, ar fi bine sa intelegi ca o relatie parazit nu este cea mai sanatoasa si nu poate dura la nesfarsit. Ia masuri daca te afli intr-o astfel de relatie!

Cum sa recunosti daca te afli intr-o Relatie Parazit. 11 Semne ale Relatiilor Ofer-Primesc

Iata care sunt, conform blogului, blog.californiapsychics.com semnele unei relatii parazit. Te afli intr-o relatie-parazit daca:
- petrecerea timpului alaturi de partenerul tau te epuizeaza si te sleieste spiritual, emotional sau chiar fizic.
- ti se cer in permanenta favoruri pana la limita in care pot fi considerate abuzive sau excesive (daca favorurile vin doar de o singura parte si reciprocitatea lor este aproape nula).
- te afli permanent in postura de “salvator al celuilalt” si celalalt recurge in permanenta la tine pentru a-i rezolva propriile nevoi sau probleme
- partenerul iti solicita ajutorul in orice aspect al vietii chiar daca uneori chestiunile in care ti se cere sprijinul pot fi rezolvate cu usurinta de catre oricine.
- atunci cand soliciti la randul tau o favoare sau ai nevoie de sprijinul si ajutorul partenerului, te lovesti de un refuz clar justificat prin motive si scuze diverse si justificabile. Practic, partenerul tau este incapabil sa iti ofere sprijin atunci cand ai nevoie. Uneori celalalt poate manipula intr-o asa masura incat te poate face sa te simti vinovat ca ai indraznit sa faci acest gest.
- simti ca porti nu doar responsabilitatea propriei vieti, ci si a vietii partenerului tau.
- majoritatea conversatiilor se invart in jurul nevoilor  partenerului tau
- partenerul tau pare adesea ca “este plictisit” cu tine si iti solicita bani pentru a face ceva “incitant”.
- ai o problema care te ingrijoreaza si vrei sa o discuti cu partenerul tau, insa dupa cateva minute de conversatie iti spune: “sunt prea obosit sa vorbim acum; am nevoie sa dorm.”
- esti singur care plateste cheltuielile de intretinere desi locuiti impreuna de ceva timp.
- ai manifestat disponibilitate pentru a-l asculta pe partenerul tau plangandu-se toata noaptea despre felul in care se simte fiindca nu si-a gasit un job, insa dimineata tu esti cea care trebuie sa se duca la job pe jumatate adormita in timp ce el sta in pat toata ziua, dormind si odihnindu-se.

sursa: http://www.garbo.ro

luni, 28 ianuarie 2013

PUTEREA UNEI IMBRATISARI


“Milioane și milioane de ani și tot nu mi-ar putea da jumătate din timpul suficient pentru a descrie acea mică clipă de eternitate când îți pui brațele în jurul meu și eu îmi pun brațele în jurul tău. - Jacques Prevert 
Uităm că suntem ființe umane înzestrate cu harul de a dărui căldură. Ne folosim trupurile cum ne folosim mașina, hainele sau încălțămintea. Uneori mai rău. Tindem să ne înstrăinăm de cea mai frumoasă calitate a noastră: afectivitatea. Undeva, în interiorul acestor corpuri există o sursă de căldură, combustilul necesar pentru a ne dezvolta fizic, psihic și spiritual; pentru a crește tot mai frumos, asemenea unei flori care se lasă pătrunsă de Soare în miezul ființei sale...

Suntem și flori. Fiecare dintre noi, iar sursa noastră de căldură se îmbogățește cu fiecare îmbrățișare dăruită și primită. Dar nu, nu vorbesc despre acele îmbrățișări automatizate, lipsite de suflet. Intimitatea moare când doi oameni se apropie fără să fie prezenți cu adevărat. Dar ce conexiune minunată se creează atunci când te deschizi...! O sămânță aflată în pământ este în siguranță, pusă la adăpost de pericolele exterioare. O floare care a avut curajul să străpungă întunericul și să se arate în toată frumusetea ei este vulnerabilă. Oricând o pală de vânt mai puternică o poate frânge. Cineva o poate rupe. Dar nimic nu îi întrece gingășia, puritatea și parfumul...

„Nu există îmbrățișare rea. Există doar îmbrățișări bune și îmbrățișări grozave”. Dave Ross

O îmbrățișare este o încărcare cu căldură și energie vitală. Mă refer la acea îmbrățișare prelungă, gustată, prezentă. O îmbrățișare în care îți rezervi timp să simți căldura trupului unei prietene dragi, a fratelui, a surorii, a mamei, a tatălui. Apropierea maximă a inimilor. Cea mai intensă conexiune. Ca și sărutul, ca și două mâini care se ating. Mi se par cele mai  intime și mai pline de însemnătate gesturi pe care doi oameni le pot face. Cu mențiunea că sărutul se dăruiește bineînțeles doar acelei persoane speciale de care ești îndrăgostit și cu care te afli într-o relație intimă.
Obișnuiam să mă rezum la superficialul pupat pe obraz cu cele mai dragi persoane. Nu pentru că nu-mi doream o altfel de apropiere, ci pentru că-mi era jenă. Ce or să zică ei despre mine? Vezi bine că nici cei din jur nu sunt obișnuiți să-și deschidă mintea, sufletul și trupul pentru o conexiune mai profundă. Pentru că astea sunt vremurile pe care le trăim. Slavă Domnului totuși că mai există printre noi ființe frumoase și calde. Sunt binecuvântat să mă aflu în prezența unor astfel de oameni, de la care am învățat să-mi deschid sufletul în îmbrățișarea lor. Încă mai simt opreliști uneori, dar bariera care odată era, s-a rupt. Ceva s-a schimbat.



 „Îmbrăţişarea e un preludiu care trezeşte simţurile”. Liviu Rebreanu

Mi se pare o comunicare intimă, profundă. Noi generăm cu adevărat căldură în acest fel. Dăruim și ne încărcăm. Avem nevoie de ea așa cum deșertul are nevoie de ploaie... Cineva drag m-a întrebat într-o zi de ce oare oamenii simt să aibă un contact cât mai strâns cu persoanele iubite, de ce nu e suficient să le vedem și să le auzim. Eu cred că cele 5 simțuri ne-au fost dăruite pentru a experimenta apropierea de ființele dragi și că dintre toate, posibilitatea de a atinge și de a simți căldura altui corp este cea mai importantă. Cei care nu văd și cei care nu aud pot avea o viață interioară bogată dacă primesc îmbrățișări și mângâieri din partea persoanelor iubite. Dar mă îndoiesc că cineva care aude și vede poate rămâne viu în interior dacă nu simte pe termen lung contactul fizic plin de căldură cu celelalte ființe... De asta suntem ființe sociale. Altfel, am fi câțiva sălbatici care trăiesc izolați unii de ceilalți și asta ne-ar fi natura.
Cercetătorii în știință spun că în timpul unei îmbrățișări cu o ființă dragă, iubită, creierul nostru secretă o substanță numită oxitocină, supranumit hormonul iubirii. Nu mă surprinde. În unele țări, pe străzi, uneori se oferă trecătorilor îmbrățișări care nu costă nimic. Pare amuzant, dar chiar și așa, oamenii se luminează la chip și pleacă mai departe zâmbind. Le place. Sunt străini care îmbrățișează alți străini. Și ce dacă? Acele persoane care oferă îmbrățișări trecătorilor sunt firi calde, deschise și au o energie benefică. Și contează. Ele fac o diferență enormă în viața acelor oameni.


„O atingere uşoară e iubirea. Sub mângâierea ei înfloreşti în tihnă”. Gwendolyn Brooks

Oare omenirea nu tinde să se alieneze și din cauza lipsei afecțiunii? Cred cu tărie că aceasta este una dintre cauzele de bază ale înstrăinării, îmbolnăvirii și ale morții lente a sufletului. Comunicarea cu cei din jurul nostru nu înseamnă doar schimbul de cuvinte, deși și acestea au o greutate semnificativă în relațiile noastre. Comunicarea include și mesajele non-verbale pe care ni le transmitem unii altora, și în special contactul fizic. De exemplu, este demonstrat faptul că dacă cineva ne atinge în timp ce ne spune un lucru banal sau ne adresează o întrebare, capacitatea noastră de atenție și deschidere către celălalt sporește.

Când simți o persoană mereu închisă și rece, fii sigur că îi lipsesc îmbrățișările calde, mângâierile și contactul intim al mâinilor cu mâinile altor persoane dragi. Însă primul pas începe cu noi. Nu putem da vina pe ceilalți. Când noi ne deschidem sufletul și ceilalți o fac. O îmbrățișare sinceră, prezentă, plină de suflet și caldă are puterea să vindece, să facă miracole și să trezească la viață un suflet atrofiat. Dar ca să poți primi ori dărui cuiva o astfel de îmbrățișare trebuie ca tu însuți să te iubești. Iar ca să te iubești trebuie să te reconectezi la propriul miez și să înțelegi că ești o ființă care poate genera lumină,  căldură și energie vitală.  Nu te vei putea simți pătruns cu adevărat de afecțiunea altui om dacă nu ai sufletul trezit. 

De aceea, avem nevoie de când ne naștem de mângârierile și îmbrățișarea părinților. Pentru că depindem de ele. Totuși, chiar dacă în copilărie nu am simțit că am primit atât cât aveam nevoie, putem învăța să ne cultivăm căldura sufletească, pacea, lumina și energia pozitivă.  E mai greu, însă dacă ai în jurul tău măcar un om trezit poți învăța de la el. Totul e să vrei.
Spune-mi când a fost ultima oară în care te-ai abandonat în îmbrățișarea unei persoane dragi? Când ai avut curajul să te deschizi, să lași pe altcineva să-ți simtă sufletul și căldura trupului? Spune-mi când ai ținut în mâna ta mâna altei persoane fiind cu adevărat prezent în acel gest? Ce te reține să începi de astăzi? Crede-mă, doar primul pas pare mai greu. Oamenii își deschid sufletul când sunt îmbrățișați cu dragoste. Și ce este mai frumos decât comuniunea a două suflete? Personal, sunt de părere să te apropii în felul acesta de persoanele apropiate, prieteni și rude. Știu că o relație intimă cu cineva anume (mă refer de sex opus) este unică și nu se poate reproduce cu altcineva. Deci nu mă refer la genul acela de afecțiune.

Gândește-te la o persoană anume cu care vrei să faci acest pas. Poate din familie. Și apoi fă-l. Cu sinceritate, relaxat și cu toată căldură de care te simți capabil. Cu cât o faci mai mult, cu atât devine mai natural. Până la urmă, îmbrățișarea este o conexiune naturală...






sursa: http://atractiasuccesului.blogspot.ro

vineri, 25 ianuarie 2013

CIFRA DESTINULUI CARE MARCHEAZA RELATIA TA. Află ce vă rezervă viitorul!

Data naşterii tale nu este o coincidenţă. Are o semnificaţie specială, care îţi conturează destinul. Iar dacă vrei să afli care este viitorul relaţiei tale şi ce spun datele voastre de naştere despre destinul vostru împreună, poţi afla tot cu ajutorul zilelor în care v-aţi născut.


Adună fiecare cifră din data ta de naştere şi cea a iubitului(ei), pentru a descoperi numărul destinului vostru şi semnificaţia lui. De exemplu, dacă tu eşti născut(ă) în data de 12.03.1987 şi iubitul tău în data de 02.09.1984, trebuie adunate toate numerele care le compun, până ajungi la o singură cifră: 1+2+0+3+1+9+8+7 + 0+2+0+9+1+9+8+4= 64 = 
6+4 = 10 = 
1+0 = 1 
Numărul destinului vostru este 1.

Află în lista de mai jos care este semnificaţia rezultatului obţinut:

Cifra destinului 1
Relaţia voastră este caracterizată de mândrie, pasiune intensă şi dorinţa de a impresiona. Vă folosiţi de statutul fiecăruia dintre voi pentru a căpăta admiraţia celor din jur. Succesul este obligatoriu pentru voi doi şi vă străduiţi să realizaţi cât mai multe împreună. Puteţi avea parte de o căsnicie foarte reuşită şi aveţi şansa de a acumula averi impresionante. Cei din jur ori vă iubesc, ori vă urăsc, fără să fie o cale de mijloc.

Cifra destinului 2 
Relaţia voastră este marcată de sensibilitate, dependenţă şi nevoia de securitate. Petreceţi mult timp împreună şi preferaţi căldura căminului în locul unei vieţi sociale bogate. Împărtăşirea sentimentelor este esenţială pentru voi. Copiii sunt cei care aduc o fericirea deplină în viaţa voastră şi devin apoi centrul tuturor preocupărilor voastre. Evitaţi tendinţa de izolare.

Cifra destinului 3
Formaţi un cuplu foarte puternic şi solid, care poate trece chiar şi peste cele mai grele încercări. Munciţi mult pentru a dobândi sume importante de bani şi pentru ca familiei voastre să nu-i lipsească nimic. Există totuşi riscul să vă neglijaţi unul pe celălalt din cauza obsesiei pentru muncă. Aţi putea deveni aroganţi şi mult prea mândri de realizările voastre, ceea ce poate strica relaţia cu prietenii sau rudele.

Cifra destinului 4
Este foarte posibil să vă fi adus împreună pasiunile voastre intelectuale comune şi dragostea pentru cunoaştere. Destinul vostru este influenţat de dragostea pentru a descoperi cât mai mult, de plăcerea de a învăţa mereu şi de atracţia pentru călătorii. Puteţi avea ceva dificultăţi în relaţie, dar le depăşiţi prin modul neconvenţional de a vedea lucrurile. Sunteţi foarte discreţi şi niciodată nu veţi da detalii despre viaţa voastră particulară nici măcar prietenilor apropiaţi. Sunteţi adesea la extreme: ba vă urâţi de moarte, ba vă iubiţi nebuneşte, ceea ce îi poate face pe cei care vă cunosc să vă considere un cuplu ciudat.

Cifra destinului 5
Relaţia voastră este marcată de noroc, de dragostea pentru tot ce este nou şi dorinţa de diversitate. Relaţia evoluează cu greu, pentru că unul dintre voi sau chiar amândoi vă temeţi de statutul unei relaţii stabile. Comunicarea este la cote maxime şi reuşiţi mereu să vă spuneţi unul altuia fără teamă tot ce aveţi pe suflet. Lipsa disciplinei în relaţia şi viaţa voastră ar putea să ducă la unele pierderi, nereuşite sau la ratarea unor oportunităţi semnificative. Trebuie să vă maturizaţi împreună sau să apelaţi din când în când la sfaturile părinţilor sau rudelor mai în vârstă.

Cifra destinului 6
Viaţa voastră împreună este marcată de dragostea şi devotamentul faţă de familie. Iubiţi plăcerile vieţii, iar căminul şi confortul sunt foarte importante pentru fericirea voastră. Puteţi avea o căsnicie de invidiat şi copii foarte reuşiţi. Aveţi o slăbiciune pentru lux, artă şi tot ce este frumos, iar posibilitatea de a acumula sume mari de bani nu este exclusă. Puteţi avea tendinţa de a vă critica prea mult unul pe celălalt, ceea ce provoacă tensiuni uneori.

Cifra destinului 7
Relația voastră este marcată de dorința pentru distracție, de pasiunea comună pentru tot ce este mai plăcut în viață. Puteți fi foarte sociabili, fermecători, dar destul de sensibili în fața greutăților. Depresia este un pericol pentru unul dintre voi, iar critica excesivă din partea celulilalt poate fi o cauză. Rezolvați problemele pe măsură ce apar, nu vă prefaceți că nu există. 
 
Cifra destinului 8
Relația voastră este una puternică, reușiți să depășiți multe obstacole împreună. Ambiția și perseverența vă ajută să realizați multe de-a lungul vieții. Puteți fi retrași și nu foarte sociabili, grupul de prietenii fiind foarte restrâns. Abuzul de alcool, droguri sau alte dependențe riscă să-l afecteze pe unul dintre voi la un moment dat, de aceea este indicat să fiți mereu în alertă.

Cifra destinului 9
Împreună formați o echipă de invidiat. Sunteți foarte muncitori, organizați și responsabili, iar compasiunea vă împinge să vă oferiți întotdeauna ajutorul și celor care au nevoie de voi. Vă puteți implica cu succes în activități de voluntariat sau organizații pentru folosul comunității. Aveți mulți prieteni iar muzica sau artele în general vă aduc împreună.


sursa: http://www.eva.ro

miercuri, 16 ianuarie 2013

RELATIILE KARMICE - relatiile la limita dintre Iubire, Suferinta si Karma


Relatiile karmice sunt relatii complicate. Cei doi fie se ajuta unul pe altul in a alege drumul corect in viata, fie din contra, il abat pe celalalt de la drumul cel adevarat, crescand astfel datoria karmica intr-o viata viitoare.
“Iubirea este precum o vioara. Muzica se poate opri cand si cand, insa corzile raman pentru totdeauna”. (June Masters Bacher)
Un 'ceva' karmic se leaga intre noi... Despre Relatiile Karmice
Pe scena mare a universului in care fiecare isi are rostul sau, se duc nu lupte, ci reechilibrari karmice. De-a lungul experientelor lor pe acest pamant, intre unele suflete raman relatii si chestiuni neterminate, incomplete, nerezolvate. Emotia si sentimentele au cel mai puternic impact asupra unui suflet. Atat de puternic incat un suflet trebuie sa treaca prin mai multe vieti pentru a si le echlibra si a ajunge la un consens cu ele...
Poate ca in existenta anterioara ai ales modul in care iti vei invata lectia actuala de iubire. Iar acum universul, in infinitele sale posibilitati, se asigura ca persoanele care sunt datoare sa contribuie la echilibrarea noastra karmica vor aparea in realitatea fiecaruia dintre noi. Trebuie sa intelegem inainte de toate un principiu esential: karma nu pedepseste pe nimeni. Karma este o forta care ECHILIBREAZA.
De-a lungul experientelor noastre pe acest pamant, apar personaje care ne permit, sub o forma sau alta (convenabila sau deloc confortabila) sa invatam, sa crestem si sa ne dezvoltam, sa evoluam prin intermediul lor. Dincolo de vointa noastra, chiar daca din cauza liberului arbitru esuam sa ne ducem la bun sfarsit rolul si misiunea karmica, la un moment dat in viata vom stabili anumite conexiuni karmice cu aceste suflete.
Fie ca ne convine, fie nu, relatiile cu aceste persoane nu par intotdeauna facile, placute, armonioase sau aducatoare de liniste. Din contra. Relatiile karmice sunt relatii complicate. Cei doi fie se ajuta unul pe altul in a alege drumul corect in viata, fie din contra, il abat pe celalalt de la drumul cel adevarat, crescand astfel datoria karmica intr-o viata viitoare.
Pentru ca planul lor initial este de a contribui la evolutia noastra, in multe cazuri, relatiile karmice vin insotite de neliniste, zbucium, tulburare lupta interioara si par a cauza mai multe probleme in loc de a le rezolva. Chiar daca nimic nu pare a ne incuraja sa le percepem astfel, relatiile karmice sunt daruri pretioase care ne ajuta sa evoluam pe lungul nostru drum spiritual pe care il avem de strabatut in viata.
“Cand suntem implicati intr-o relatie karmica, simtim ca si cum nu am avea control asupra evenimentelor. Uneori parca nici nu suntem noi in aceasta relatie deoarece suntem confruntati cu sentimente din trecut de care suntem sau nu constienti. Exista adesea pattern de baza in aceasta relatie. Motivul pentru care aceasta relatie exista nu este clar decat atunci cand se termina. Acest pattern karmic nu este inteles cu adevarat decat atunci cand lectia a fost invatata. Cand lectia este invatata… patternul se sfarseste si el", spun expertii site-ului karmicastrology.info
Exista de obicei un ‘ceva’ in cealalta persoana. Acest ceva trebuie sa-l invatam. De la el ne putem dezvoltam (evolua). Acest ceva trebuie sa-l incorporam in constiinta noastra. Trebuie sa stim acest lucru despre noi insine pentru a ne putea ajuta sa ne intelegem problema karmica. La un moment dat in viata, atunci cand suntem gata sa intelegem, atragem ceea ce avem nevoie. Cand studentul este pregatit, apare si profesorul. – iata despre ce sunt relatiile karmice. Oricum, acest intreg proces de crestere personala (multe experiente legate de relatii, joburi esuate, prietenii etc) poate dura ani de ani”, se arata in aceeasi revista de specialitate.
Se intampla rar ca o relatie karmica sa faca pe cineva fericit si acest lucru se intampla cand exista o karma pozitiva. Experienta unei relatii karmice nu este menita sa fie una durabila pentru toata viata. Relatia karmica de iubire este departe de a fi o relatie perfecta sau idealista. Cine isi doreste la nesfarsit tulburare, nefericire, resentimente sau tristete? Cine isi doreste sa se trezeasca in fiecare zi cu aceste sentimente in brate?
Relatiile karmice vin insotite de cele mai multe ori de aceste lucruri. La nivel interior, relatiile karmice aduc confuzie si indecizie. Intr-o astfel de relatie nu exista o crestere autentica si reala la un nivel interior. Atunci cand exista o astfel de karma intre voi, stii in adancul tau acest lucru, chiar daca nu vrei sa il recunosti. Stii ca este prea greu si ca nu asa ar trebui sa fie dragostea adevarata. Ceva iti spune ca esti intr-o relatie karmica si ca acest fapt nu inseamna ca ti-ai gasit sufletul pereche, oricat de mult ti-ai dori sa fie astfel. Stii in adancul tau ca nu o sa dureze… si totusi te arunci cu capul si inima inainte. Pentru ca aparent ti se pare ca nu exista o alta posibilitate si speri sa fie bine. O parte din relatiile karmice se desfasoara in perioada de tinerete atunci cand pentru prima oara te trezesti cu inima franta. Sau poate avea loc si mai tarziu, la maturitate, cand se poate transforma intr-o relatie distructiva pe termen lung si poate implica si aducerea pe lume a unui copil.

 Cum recunoastem o relatie karmica. 25 de semne ale unei Relatii Karmice
Cum debuteaza o relatie karmica si cum o recunoastem? Ei bine, intre doi parteneri cu o relatie karmica, exista, inca de la inceputul relatiei, o puternica atractie si un puternic magnetism. Este ca si cum, cele doua suflete simt o chemare puternica unul inspre celalalt, dincolo de vocea instinctului care le spune ca ar putea avea de suferit, un fel de dans al imperecherii karmice.
Adesea, exista o atractie reciproca in aer, un ceva puternic ce pare ca va forteaza sa fiti impreuna si sa va cunoasteti unul pe altul. Iar atunci cand aceasta atractie intensa intalneste prilejul potrivit se poate transforma, ceea ce se intampla in mod frecvent, intr-o relatie de dragoste. De multe ori, in relatiile karmice sentimentele nu sunt reciproce. De obicei, unul dintre cei doi este cel cu sentimentele mai puternice, cel care are de castigat si de invatat lectia karmica cea mai mare prin intermediul celuilalt .
Iata pe scurt, conform site-ului www.devinemiracles.com, cateva din caracteristicile unei relatii karmice distructive:
- atractia foarte puternica (este peste puterea ta sa nu te gandesti la persoana respectiva). Uneori atractia este atat de puternica (uneori se combina si cu o respingere puternica) incat trece dincolo de atractia fizica.
-v-ati cunoscut recent, insa simtiti ca si cum va cunoasteti dintotdeauna. Exista un sentiment de familiaritate intre voi.
-intalnirea karmica poate fi indentificata dupa faptul ca cealalta persoana se simte imediat neobisnuit de familiara cu tine.
- un sentiment de nervozitate cand celalalt este in preajma si dorinta puternica ca celalalt sa te iubeasca
-uneori relatiile karmice sunt legate de anumite dependente: de sex, bautura, droguri etc
-uneori, in unele relatii karmice unul din parteneri joaca rolul de ‘bad boy/ bad girl” din dorinta de a aparea puternic/a
-certuri si cuvinte dureroase ce se termina ulterior cu sex
- renuntarea la propriile interese si la ceea ce esti cu adevarat doar pentru a-i face celuilalt pe plac
-limitarea financiara (in unele cazuri, celalalt apeleaza de multe ori la tine pentru bani)
-abuzuri de toate felurile
-egoism in privinta responsabilitatii (tie iti sunt delegate majoritatea responsabilitatilor de cuplu)
- aducerea in discutie a unor chestiuni delicate din trecutul tau care te deranjeaza si te dor (spre exemplu aduce in discutie adesea pe fostul tau iubit sau pe parinti tai)
-gelozie extrema (nu ai voie sa iesi cu alte persoane, dar el da)
-furie si izbucniri de manie (pagube materiale, trantirea usii etc)
-izolare (niciun contact cu prietenii, cu munca, cu familia)
- lipsa de consideratie fata de sentimentele tale
-cresterea in greutate/ pierderea in greutate (cauze de stresul permanent)
-comportament frumos atunci cand se urmareste ceva (discutii frumoase pana cand cedezi intr-o anumita privinta)
-te suna pentru sex, apoi te ignora (doar fizic)
-minciuni din partea celuilalt (chiar si cand este prins)
-inselare (te insala, te va insela)
-agresiune sexuala (uraste atentia pe care o obtii ceea ce il irita si il determina sa inceapa o cearta)
-obsesie (te cheama non stop, te supravegheaza non-stop, iti miroase hainele, etc)
-despartiri (vrea sa se desparta de tine, iar ulterior plange sau dramatizeaza ca sa te aduca inapoi)
-depresie (simti/ simte nevoia sa doarma in permanenta, pierderea simtului realitatii, izolarea etc)
Se poate sa fie o Relatie Karmica si daca...
Pe www.destle.com se aduc in centrul atentiei alte caracteristici importante ale unei astfel de relatii. Ele nu sunt obligatorii, insa uneori pot servi drept particularitati in recunoasterea unei relatii karmice:
-uneori exista o diferenta considerabila de varsta intre un barbat si o femeie (5-10 -15 ani), iar unul isi asuma rolul de ghid, iar celalalt de persoana care se lasa ghidata.
- elementul ‘surpriza’ are un cuvant considerabil de spus. Relatiile karmice se pot lega intr-un mod neasteptat, surprinzator, rapid si dintr-o data in ciuda diferentei de temperament, statut socio-economic, religie, diferenta de varsta etc. Uneori, cei doi se cunosc de mult timp, insa iau peste noapte decizia brusca de a se casatori si de a fi impreuna. Intr-o buna zi, chiar daca se cunosc de ani multi, cei doi ajung la concluzia ca nu pot trai unul fara altul.
- elementul “viteza’ dicteaza uneori legarea relatiei respective. Uneori o astfel de relatie se poate forma chiar si dupa o luna sau 2 saptamani.
- se realizeaza mutarea (schimbarea domiciliului) - Odata ce s-au casatorit sau intalnit, cei doi pot decide sa se mute intr-un alt oras sau chiar intr-o alta tara. Ruperea legaturilor de familiei sau inceperea unei vieti noi departe de locul de nastere reprezinta un “semn important al conexiunii karmice”, se arata pe www.destle.com
- va confruntati cu situatii complexe - Se poate intampla destul de des ca intr-o astfel de relatie sa existe situatii complexe de genul: probleme cu alcoolul sau drogurile, probleme de sanatate legate de unul dintre parteneri (precum atunci cand partenerul se afla in scaun cu rotile, sufera de o boala mintala, este cu 40 de ani mai in varsta, decedeaza si il lasa pe celalalt intr-o situatie complicate etc)
- va confruntati cu absenta copiilor in mariaj - “Absenta copiilor in mariaj este indicatorul unui viitor inchis de generatii pentru aceste persoane. Aceste relatii karmice intre soti sunt inchise prin ele insele si servesc pentru ambii parteneri in a reflecta asupra propriilor trasaturi de personalitate. Intr-o oarecare masura, aceste relatii pot fi numite un circuit scurt. Ca o regula, cei doi ajung sa se simta goi in interior si pot initia separarea. In acest caz, karma depinde de cat de corect a fost fiecare partener in actiunile sale. Daca partenerii s-au manifestat corect in aceasta privinta (in termeni de soarta si cosmos), despre ex, nu s-au certat si nu s-au acuzat unul pe altul de infertitlitate, adoptand in schimb un copil, atunci in aceasta pereche poate aparea mai tarziu si copilul.” 
Cordoanele care ne tin legati intr-o astfel de legatura karmica pot fi taiate si dizolvate. Ele nu ne pot tine captive pentru totdeauna. La un moment dat trebuie sa evoluam si sa ne gasim drumul spiritual. Ne putem desprinde de aceste relatii karmice. Uneori fara prea mult zgomot, uneori cu gratie si in mod natural, fara drama la niciun capat al firului. Alteori ne desprindem din aceste relatii karmice cu durere, suferinta, resentimente si chiar dorinta de razbunare. Uneori, daca natura relatiei respective a fost una mai blanda, poti ramane conectat la celalalt chiar daca NU MAI AI NEVOIE de el. Daca ti-ai invatat lectia, ai dizolvat karma relatiei tale. Uneori trebuie pur si simplu sa ne desprindem din orbita celuilalt si sa ne continuam drumul.
Relatie Karmica de Distrugere sau Relatie Karmica de Vindecare?
Cat dureaza relatiile karmice? Depinde de tipul de conexiune in care iti incluzi relatia karmica – de vindecare sau de distrugere. Mai jos redam un fragment din revista destle.com, fragment ce descrie relatia karmica de vindecare, o relatie frumoasa si pozitiva, aflata la polul opus relatiei karmice distructive:
“O trasatura distinctiva a relatiilor vindecatoare este aceea ca cele doua suflete sunt suflete asemanatoare. Se iubesc si se respecta unul pe celalalt asa cum sunt, fara a incerca sa se schimbe unul pe celalalt. Le face placere sa fie unul cu celalalt, insa nu exista nici anxietate, nici gelozie, nici singuratate cand celalalt nu este. In aceasta privinta, trebuie sa oferi intelegere, sprijin si aprobare a celui iubit, fara sa incerci sa-i rezolvi problemele pe care le aduce din vietile anterioare. Relatiile acestea sunt pline de libertate si iubire."
Bineinteles ca exista neintelegeri uneori, insa emotiile cauzate sunt de scurta durata. Ambii parteneri sunt dispusi sa ierte, iar intre ei exista o conexiune a inimii. Ambii parteneri sunt independent emotional. El sau ea nu va umple golul din viata ta, ci din contra – va aduga ceva nou, important, vital. In relatiile de vindecare, partenerii se pot cunoaste dintr-o viata anterioara, cand si atunci s-au incurajat si sprijinit unii pe altii. Acest fapt a dus la o legatura de nedizolvat de-a lungul a catorva vieti urmatoare. Acest cuplu nu poate fi despartit si nici nu este nevoit sa treaca prin divort. Cei doi vor fi intotdeauna impreuna si vor fi fericiti unul cu altul. O casnicie cu un astfel de partener karmic poate fi o calatorie minunata si uimitoare.” (sursa: destle.com)
Ceea ce poti face atunci cand realizezi ca esti intr-o relatie karmica distructiva este ca mai intai sa-ti inveti lectia pe care o ai de invatat. Rupe-te apoi din acest lant de manie, nefericire, tristete pe care il perpetuezi in mod inconstient. Nimeni nu spune ca iubirea este suferinta si ca trebuie sa perpetuezi acest sablon de suferinta la nesfarsit. Iubirea este libertate, este fericire, este pace si armonie. Cu cat stai mai mult si nu retii ceea ce ai de retinut, cu atat datoria karmica intr-o viata viitoare creste.
Arata mila si intelegere fata de tine insati si fata de cel cu care ai impartit lectia karmica. Iarta-te pe tine si iarta-l pe celalalt. Permite-ti sa pleci si lasa-l si pe el sa plece. De ce crezi ca voi doi ati fost adusi laolalta pentru a trai aceasta experienta comunica a iubirii/ suferintei? Scopul relatilor karmice este de a invata din ele, de a accepta ca a trebuit sa treci prin aceasta experienta pentru a invata unele lucruri si pentru a te dezvolta spiritual. Apoi, zbori mai departe visand, sperand si gasind dragostea adevarata.

sursa: http://www.garbo.ro/

duminică, 18 noiembrie 2012

CE ESTE KARMA? CE LEGATURA ARE KARMA CU REINCARNAREA???


             Reincarnarea este o conceptie filosofica orientala, nedovedita inca, dar, cu toate acestea, ea este o realitate pe care o resimtim intuitiv si pe care astrologia o promoveaza. Fiecare individ are astazi circa 200 de existente in urma sa, ceea ce constituiekarma sa (constituita dintr-o parte negativa si una pozitiva).

Karma reprezinta ansamblul tuturor actelor, al tuturor emotiilor si sentimentelor, al tuturor gandurilor pe care un individ le-a acumulat in vietile precedente. Este bagajul de fapte - bune si rele - pe care il caram cu noi de la incarnare la alta si care ne ajuta sau ne blocheaza evolutia in existenta actuala. Legea karmei este legea cauzei si efectului: orice actiune antreneaza o reactiune, adica pentru orice energie produsa de catre o persoana se va produce, dupa un timp, si o asociere de alti factori, o energie de aceeasi calitate (pozitiva sau negativa). In vietile anterioare individul a facut si lucruri bune, si lucruri rele, care s-au acumulat in karma sa.
Exista karma negativa si pozitiva: karma negativa reprezinta rezultatul erorilor comise in vietile anterioare; karma pozitiva este rezultatul actelor, sentimentelor, gandurilor care au permis evolutia spiurituala a individului.
Aceasta amprenta karmica face parte din nou - inconstient - si se resimte in momentele critice ale vietii, prin inhibitiile si temerile noastre, prin blocajele si limitele noastre, sau dimpotriva, prin talentele sau energiile noastre pozitive. Karma buna ne sprijina sa ne atingem, acum, scopurile existentiale, pe cand karma rea ne trage inapoi, obligandu-ne mai intai sa reparam erorile comise in alte vieti. Fara aceasta plata a datoriilor karmice, nu putem sa ajungem, acum, la o viata mai buna.
Asa ca, in momentele grele ale vietii actuale, nu dati vina numai pe interventii oculte ale unor dusmani asupra dv. - farmece, blesteme, vraji - ci de cele mai multe ori probele grele ale existentei sunt doar repercusiuni karmice ale propriilor fapte din alte existente. Nu le-am reparat la timp iar acum trebuie sa platim tributul nostru prin suferinta.
Harta cerului la nasterea noastra ne vorbeste si despre karma. Ea nu descrie neaparat viitorul nostru, ci mai ales trecutul karmic. O harta a cerului reprezinta o insumare a schemelor vietilor trecute. Ne incarnam cu unele probleme si datorii de reglat dar si cu unele calitati care ne parvin din vietile anterioare pe care le-am dobandit prin asumarea erorilor mult mai vechi din existenta noastra. 

sursa: http://acvaria.com

sâmbătă, 17 noiembrie 2012

DE CE NU STIM SA NE EXPRIMAM GANDURILE SI SENTIMENTELE???


Unul dintre numeroasele paradoxuri ale vieţii în era comunicaţiilor masive şi rapide este înmulţirea problemelor de comunicare cu care ne confruntăm ca fiinţe umane.
Sunt suficiente în prezent câteva ore, uneori chiar minute, ca să aflăm ce se petrece la celălalt capăt al lumii. Ştirile călătoresc cu mare viteză; radioul, televiziunea, ziarele şi revistele difuzează evenimente însemnate şi mărunte, conferindu-i fiecăruia nuanţa preferinţelor proprii. Pe de altă parte, însă, comunicăm mai puţin între noi decât cu ecranul televizorului sau cu radioul, dialogăm mai degrabă cu ziarul sau cu nişte pagini colorate şi populate de celebrităţi.
Şi totuşi, ştim prea puţin sau nimic despre ceea ce se întâmplă în sufletul prietenilor sau membrilor familiei noastre, nu suntem foarte siguri de propriile noastre gânduri şi sentimente şi, mai grav, ne vine greu să comunicăm în mod autentic cu alte persoane.
Oamenii sunt gata să afirme că iubesc şi gândesc, dar fără a fi foarte convinşi de autenticitatea sentimentelor şi opiniilor. Drept dovadă, mulţi îşi schimbă cu repeziciune opiniile sau perechea… Relaţiile dintre părinţi şi copii sunt menţinute uneori doar de nevoie sau din convenienţă, lipsite de afecţiune autentică şi de exprimarea sa firească. Dacă nu punem la socoteală saluturile şi interjecţiile convenţionale, vorbele prefabricate pentru diverse situaţii şi discuţii oarecare, atunci constatăm absenţa cuvintelor şi a gesturilor spontane ce ar însoţi existenţa legăturilor afective reale.
Din pricina formelor prea puţin cordiale de comunicare, contactul uman se reduce la expresii emoţionale ce vin şi pleacă, apar şi dispar, minate de instabilitatea impulsurilor care le-au generat.
Ideile despre viaţă şi multiplele ei aspecte sociale, politice, economice, culturale, religioase şi atâtea altele variază în acord cu tendinţe mereu fragile şi, cum nimeni nu doreşte să fie considerat „ciudat”, oamenii se adaptează, schimbându-şi aparenţa după cum dictează moda. Nu reuşim să expunem clar şi elocvent nici felul în care gândim, pentru că de fapt nu gândim cu adevărat, iar modestele idei pe care totuşi le avem nu aparţin fiinţei noastre profunde.
Astfel, rămânem fără comunicare în lumea comunicaţiilor. Mediile de informare în masă ne fac sterili din acest punct de vedere, căci cu ele începe şi se termină experienţa noastră de relaţionare. Ocupaţiile ce ne umplu adesea în mod artificial orele zilei ne împiedică să găsim momentele de linişte şi de interacţiune cu semenii noştri.
Ascultăm de atâtea ori declaraţiile de dragoste ale personajelor de pe ecrane, încât nu mai simţim nevoia să le spunem celor dragi că îi iubim. Mai mult, forţa ficţiunii ne condamnă posibila exprimare a sentimentelor să rămână atât: o posibilitate neîmplinită şi în cele din urmă ireală.
De ce oare?
Din punctul meu de vedere, problemele sunt două: mai întâi, lipsa ideilor şi a sentimentelor autentice, datorată faptului că nu am fost educaţi şi nici pregătiţi să le dezvoltăm; de aici reiese a doua problemă, a comunicării, căci ceea ce nu trăim sau trăim doar în mod vag şi indefinit nici nu putem să exprimăm.
Eşecul ideologiilor de mare sau mică anvergură şi dezamăgirile sentimentale de zi cu zi sunt semnale de alarmă asupra instabilităţii sentimentelor şi ideilor noastre, lipsite de temei solid şi de formă decisă. Atâta timp cât realităţile interioare ale fiinţei umane – a noastră proprie sau a celorlalţi – nu ne sunt clare, exprimarea lor prin cuvinte sau acţiune va fi mereu nebuloasă şi de aici se naşte lipsa de comunicare.
Sunt de părere că se impune reafirmarea valorii sentimentelor şi recunoaşterea aspectelor lor pozitive, conferindu-i-se fiecăruia rolul pe care poate şi trebuie să îl joace în viaţa omului. Stă în puterea noastră să dominăm sau să evităm emoţiile negative şi să le potenţăm pe cele benefice. De asemenea, se cuvine să revalorificăm capacitatea de gândire, de analiză, de selecţie, de decizie şi de acţiune în acord cu decizia luată; mai presus de toate, să învăţăm să gândim cu propria minte, fără a ne lăsa influenţaţi de ceea ce acceptă sau nu curentele de opinie.
De aici până la expresia adecvată a sentimentelor şi gândurilor mai este un singur pas. E imposibil să avem sentimente autentice şi să nu le manifestăm, aşa cum este cu neputinţă să gândim fără să acţionăm în acord cu ideile noastre.
Să îmbogăţim aşadar lumea comunicaţiilor cu acea comunicare specială stabilită între oameni care ştiu ce anume să-şi comunice unul altuia.

                                                                                                        Delia Steinberg Guzmán

vineri, 9 noiembrie 2012

IUBIREA DE SINE: Iubiti-va!


Orice om are preţul lui, şi Viaţa respectă această valoare. Ea nu se măsoară în bani sau în aur; se măsoară în IUBIRE. Mai mult, se măsoară în iubirea de sine. 
Acesta este preţul fiecărui om, măsura în care se iubeşte pe sine. 
Nu poţi să te aştepţi ca ceilalţi să te preţuiască, dacă tu nu te apreciezi singur. 
Dar oamenii se învinovăţesc mereu, se dispreţuiesc, nu se pot accepta aşa cum sînt. 
Dacă nu îţi place o persoană, nu ai decît să pleci de lîngă ea. Dacă nu îţi place un grup de persoane, nu ai decît să pleci din acel grup. Dar dacă nu te placi pe tine însuţi, nu ai unde să pleci. Poţi însă să te schimbi, să te ridici pe un alt nivel de frecvenţă, întîlnind acolo oameni care se acceptă pe sine. Pătrundem astfel într-o altă lume, într-o altă realitate, care are alte reguli, inclusiv pentru relaţii. 
Dacă ne privim cu atenţie corpul, vom descoperi că el este alcătuit din miliarde de fiinţe vii care depind de noi. Fiecare celulă din corpul nostru este o fiinţă vie. Noi sîntem responsabili pentru toate aceste fiinţe. Pentru toate celulele noastre, noi sîntem Dumnezeu. Le putem asigura nevoile, le putem iubi, sau dimpotrivă, le putem face mult rău. 
Celulele din corpul nostru ne sînt în totalitate loiale. Ele lucrează pentru noi, în deplină armonie, şi pentru aceasta trebuie să le fim recunoscători, să le iubim, să le respectăm. 
Corpul nostru şi toate celulele vii îşi joacă perfect rolul în jumătatea lor de relaţie. Cealaltă jumătate a relaţiei este mintea noastră. Corpul are grijă de jumătatea sa, dar mintea abuzează de corp, chinuindu-l în fel şi chip. 
Corpul abia aşteaptă să primească iubirea minţii noastre, dar mintea spune: "Nu, nu îmi place această parte a corpului meu. Ce formă îngrozitoare are nasul meu, ce urechi clăpăuge am! Corpul meu este prea gras! Picioarele mele sînt prea scurte!..." Mintea îşi imaginează tot felul de lucruri urîte despre corp. 
Corpul nostru este perfect aşa cum este, doar noi avem tot felul de idei preconcepute despre ceea ce este bine şi ceea ce este rău, despre ceea ce este frumos şi ceea ce este urît. 
Dacă ne putem accepta propriul corp, vom putea accepta pe oricine şi orice situaţie. Relaţia cu sine se reflectă imediat în relaţia cu ceilalţi. 
În India, oamenii realizează tehnici de puja sau ritualuri de adorare. 
Putem şi noi să îi oferim în fiecare zi corpului nostru, în mod devoţional, iubirea. 
Ori de cîte ori facem baie sau duş, putem să ne tratăm corpul cu iubire, cu respect, cu recunoştinţă. Să îl admirăm, să îl mîngîiem. 
Cînd mîncăm, luăm o înghiţitură, o mestecăm încet, bucurîndu-ne de savoarea ei şi gîndindu-ne că hrana este o ofrandă adusă propriului nostru corp, templul viu în care trăieşte Dumnezeu. 
Cînd ne privim în oglindă, să ne privim cu dragoste, să zîmbim admirativ imaginii din oglindă. 
Imaginaţi-vă cum vă veţi simţi în ziua cînd vă veţi adora propriul corp. Atunci cînd vă veţi accepta complet corpul fizic, vă veţi simţi atît de bine, veţi fi atît de fericit... 
Aceasta este iubirea de sine. Ea nu are nimic cu importanţa de sine, cu orgoliul. Asta înseamnă a-l cinsti pe Dumnezeu în interiorul nostru şi în interiorul celor din jur. 
Mai întîi de toate trebuie să ne acceptăm şi să ne iubim aşa cum sîntem. 
Odată ce ne-am acceptat pe noi înşine aşa cum sîntem, putem să-i acceptăm şi pe cei din jurul nostru, pe cei dragi, aşa cum sînt ei. 
Noi ne criticăm atît de mult, încît în inima noastră nu mai există loc de iubirea de sine. Şi dacă nu reuşim să ne iubim nici măcar pe noi înşine, cum am putea să împărtăşim iubirea cu ceilalţi? 
Omul nu se poate ierta niciodată pentru că nu este ceea ce doreşte el să fie. 
Cine se iubeşte pe sine, este capabil să îşi reverse iubirea şi asupra altora. 
Atunci cînd îţi faci un ţel din a crea relaţia perfectă între tine şi corpul tău, înveţi practic ce înseamnă relaţia perfectă cu cei din jur, cu părinţii, cu iubitul sau iubita, cu copiii tăi, cu animalele de lîngă tine. 
Şi, la urma urmei, nu frumuseţea fizică contează, ci sufletul. Ceea ce ai în interiorul tău se va reflecta şi în exterior. Frumuseţea sufletului înfrumuseţează şi corpul, îl scaldă într-o dulce lumină, fermecîndu-i şi pe cei din jur. 

sursa: http://www.iubiresilumina.com