DESPRE MINE...

Eu ..... sunt frunza pierduta in vant, sau urmele pasilor singuratici pe nisipul fierbinte al unui tarm pustiu, un vis trist de dragoste, o stea ce straluceste numai pentru tine..........te-am asteptat ......... te mai astept si azi .....te voi astepta mereu ..... pana cand? Daca as putea ti-as oferi intr-o clipa toata dragostea mea, care ca un vulcan abia stapanit asteapta sa se reverse, sta gata sa erupa......... nu stiu cine esti dar inima mea care bate de la o vreme intr-un ritm alert, imi spune ca esti aproape, tot mai aproape gata sa ma elibereze din lanturile singuratatii. Te astept sa rasari intr-o zi pe cerul senin al vietii mele.

sâmbătă, 1 septembrie 2012

IUBIREA DE SINE


IUBIREA FATA DE TINE ESTE CEL MAI FRUMOS DAR PE CARE TI-L POTI FACE IN VIATA ASTA. IUBIREA BINECUVANTEAZA TOT CE ATINGI SI TRANSFORMA TOTUL IN...IUBIRE
Orice s-ar spune si oricate incercari am face sa ne schimbam viata, nimic nu are efect, daca nu ne iubim pe noi insine. Cand nu ne iubim si nu ne acceptam, nimic nu merge in viata noastra. Lipsa iubirii de sine ne impacteaza relatiile, prosperitatea, sanatatea, totul. Pentru ca atunci cand nu ne iubim pe noi insine, cerem disperati de la ceilalti iubire. Ne distrugem relatiile, pentru ca pornim din prima cu stangul. Credem ca am gasit pe cineva sa ne iubeasca. Apoi nu ne mai saturam de dovezile de iubire, nimic nu pare sa fie de ajuns, pentru a ne convinge ca suntem iubiti. Golul din noi nu se umple ci se adanceste. Cu cat inaintam in relatii si in viata, cu atat cautam mai fervent iubirea, dar pentru ca niciodata nu e deajuns, ne simtim din ce in ce mai neiubiti si nepretuiti. Pentru ca ceea ce cautam nu e in exterior ci in noi.
In plus, degeaba pretindem ca iubim, daca noi nu ne iubim. Eu nu pot sa dau ceva ce nu am. Deci, cel mai adesea, manifestam egoism si nu iubire autentica in relatiile noastre. Nu dam, dar vrem sa primim. De regula nici celalalt nu are, dar pretinde ca da. Si uite-asa ajungem sa ne controlam unii pe altii, sa fim posesivi, sa ne terorizam partenerii si pe cei din jur, cautand de fapt ce? Acceptare, pretuire si iubire!
 Uneori ajungem sa ne umilim, sa ne lasam abuzati in cel mai josnic mod cu putinta, doar pentru a sta cu cineva si a primi putina atentie.
Don Miguel Ruiz in „Arta de a iubi” (este prima carte de spiritualitate pe care am citit-o si cumva mi-e foarte aproape de suflet) face o comparatie foarte frumoasa. El spune ca iubirea e ca o bucatarie magica.
„Sa spunem ca noi suntem bucatari si avem o bucatarie in care avem toate alimentele pamanatului,de la cele mai uzuale la cel mai exotice.Nu ne lipseste nimic, putem prepara oricand tot ce ne doreste sufletul. Mai mult, daruim toate aceste bunatati oamenilor, stiind ca avem din belsug si ca nu se termina niciodata.
Si sa spunem ca intr-o zi bate cineva la usa, tinand o pizza in mana. Acel cineva iti spune: vrei pizza asta, iar in schimb vrei sa faci ce-ti spun eu de-acum incolo?
Evident, cineva care este satul si care are toata mancarea din lume va spune: Nu, multumesc! Am tot ce-mi trebuie! Daca vrei iti dau eu tot ce doresti de mancare, fara sa-ti cer nimic in schimb.
Daca in schimb, avem o bucatarie goala, fara pic de mancare si am fi flamanzi de-a binelea, probabil ca am accepta. Ne-am vinde pentru o pizza astazi, chiar daca maine iar nu am avea ce sa mancam.”
Asa e si cu iubirea. Cand suntem constienti de ea, cand o avem si o daruim neconditionat, suntem liberi si chiar putem da din ea oricui doreste.
Cand insa suntem goi pe dinauntru, cand ne plangem de foame de iubire, cand ne victimizam si apare cineva spunand: Nu vrei putina iubire astazi, cu conditia ca de acum sa faci ce spun eu? acceptam si in acest fel ne vindem puterea si maretia...
Iubeste-te. Fa-ti acest dar. Apoi imparte-l cu toti oamenii pe care-i intalnesti. Tu esti o piesa importanta din Univers si contribui la bunastarea lui...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu